Opinii despre Yoga, Tantra, spiritualitate, despre o viata sanatoasa, despre iubire si sexualitate, despre abuzurile si nedreptatile savarsite impotriva yoghinilor, despre societatea contemporana si evolutia umanitatii, despre esecul planurilor de creare a unei dictaturii globale si despre prabusirea cabalei satanice a "iluminaților"

luni, 15 decembrie 2008

Dhammapada - Buddha

Niciun comentariu :
Capitolul 8 - Miile
100. Decat o cuvantare de o mie de cuvinte goale, mai bun este un singur cuvant incarcat spiritual, fiindca acesta il face pe omul care il aude sa traiasca pacea beatifica.
101. Decat un poem dintr-o mie de cuvinte goale, mai bun este un singur vers care aduce pacea.
102. Decat recitarea a o mie de versuri sterile, mult mai buna este o singura afirmatie din adevarata invatatura spirituala, fiindca acesta il face pe omul care o aude sa traiasca pacea beatifica.
Intreg acest capitol intitulat "Miile" trateaza de fapt eficienta spirituala. Aceasta este esenta acestui capitol, si faptul ca Buddha pune atat de mult accent pe acest aspect arata fara doar si poate importanta capitala pe care a acordat-o Buddha eficientei. In fond eficienta urmareste sa trateze prostia, fiindca prostul este cu totul lipsit de eficienta in ceea ce face, desi el are impresia ca actioneaza pentru a obtine niste rezultate. Rezultatul este insa nul in cazul sau, si tot ceea ce-i ramane prostului de facut este sa se consoleze ca rezultatele valoroase nu exista sau sunt inaccesibile, sau se iluzioneze ca de fapt faramiturile pe care le-a obtinut reprezinta adevaratul ospat imbelsulgat.

A te preocupa de eficienta este fara indoiala semnul inteligentei. Oamenii prosti nu gandesc nici la cativa pasi in fata, daramite sa se mai gandeasca la eficienta. Ei prefera de aceea cantitatea in detrimentul calitatii, respectiv efortul cantitativ nu calitativ. Impotriva acestei prostii vorbeste Buddha in acest capitol, si aceste spuse sunt pline de valoare pentru oricine ajunge la un moment dat sa-si puna intrebari asupra eficientei demersului sau spiriritual. Sinceritatea fata de noi insine este si aici o conditie indispensabila, in lipsa acesteia putandu-se cadea cu usurinta in atitudinea masochista de a proceda in cel mai prostesc mod cu putinta pentru a obtine un rezultat. Prostia in sine n-ar constitui o problema prea mare daca n-ar fi asociata in mod inexorabil cu suferinta, iar in cazul de fata referitor la eficienta, suferinta asociata prostiei este si una de lunga durata.

In aceste trei afirmatii scurte, pur si simplu Buddha transpune(particularizeaza) la nivelul vorbirii/cuvantului afirmatia generala "calitatea este mai importanta decat cantitatea". Eficienta se judeca intotdeauna prin raportare la scop. Daca se pierde din vedere scopul, eficienta poate tinde cu usurinta spre zero, atingerea rezultatului devenind mai degraba un proces intamplator, si existand in permanenta pericolul ca omul chiar daca se impiedica de adevar, sa se ridice si sa plece mai departe.
Scopul vorbirii, cand interactionezi astfel cu un alt om, nu este sa faci parada de cunostintele tale extinse, nici de a vorbi cat mai mirobolant tot pentru a-ti maguli orgoliul, ci este acela de a-l ajuta pe cel caruia ii vorbesti, iar cel mai mare ajutor spiritual spiritual pe care i-l poti da unui om este sa-l ajuti sa traiasca cea mai elevata fericire posibila, impulsionandu-l sa obtina aceasta stare la vointa.Buddha exprima acest adevar: decat o mie de vorbe cu zero incarcatura spirituala, mult mai eficient este un singur cuvant dar trasmis cu o stare asociata extrem de elevata si de intensa. Analogic vorbind, decat o punga imensa dar cu niciun ban inuntru (sau doar cu maruntis fara valoare), mai bine o punga extrem de mica dar care contine un diamant. Precum in aceasta analogie, punga reprezinta cuvintele, si ele reprezinta doar suportul a ceea ce este valoros si aflat inauntru, iar in cazul vorbirii ceea ce este inauntrul pungii este reprezentat de incarcatura spirituala subtila asociata acestor cuvinte. Oamenii obisnuiti nu simt in mod direct aceasta incarcatura spirituala subtila, dar adeseori ii simt efectele: astfel cuvintele putine ale unui om de valoare sunt sorbite de catre ceilalti, in timp ce suvoaiele de cuvinte ale unui fanfaron sunt trecute cu vederea de parca n-ar exista, fiindca ele nu hranesc sufletul celui care le asculta, ci reprezinta doar balast sau zgomote fara sens.

Oamenii care sunt goi in interior dar care joaca rolul de invatatori spirituali, incearca sa-si ascunda vidul spiritual prin tot soiul de tertipuri cand vorbesc: cauta sa foloseasca cuvinte si expresii pretioase care sa arate cat sunt ei de culti, cauta sa foloseasca constructii ideatice cat mai greu de inteles (pentru ca cei care ii asculta sa creada ca ei sunt prosti ca nu inteleg), folosesc tot soiul de intonatii si frazari artificiale pentru a imita mecanic pe cei cu forta subtila, isi ascund pustiul de idei sub un potop de cuvinte (pentru ca ascultatorul prost sa creada ca "asta are de transmis ceva, de vorbeste asa de mult", cand de fapt el nu are de spus nimic). Un om cu putere spirituala, in cel mai inalt grad un om aflat in comuniune cu Dumnezeu, nu trebuie sa se forteze in nici un fel pentru a fi eficient in vorbire, fiindca el este in comuniune cu Forta si Intelepciunea Suprema din Univers. Tot ceea ce are de facut un om autentic deschis fata de Dumnezeu este sa se lase spontan inspirat de Acesta, iar rezultatul va fi de o mie de ori mai eficient decat cea mai muncita cuvantare. Referitor la aceasta, iata ce zice Iisus:
11. Iar când vă vor duce în sinagogi şi la dregători şi la stăpâniri nu vă îngrijiţi cum sau ce veţi răspunde, sau ce veţi zice,
12. Că Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ceasul acela, ce trebuie să spuneţi.(Evanghelia dupa Luca, Capitolul 12)
Cand Iisus si-a chemat apostolii, nu le-a tinut cuvantari monumentale pentru ca acestia sa lase tot si sa-L urmeze.
43. A doua zi voia să plece în Galileea şi a găsit pe Filip. Şi i-a zis Iisus: Urmează-Mi.
(Evanghelia dupa Ioan, Capitolul 1)
N-a trebuit Iisus sa-i tina o cuvantare de o mie de cuvinte ca sa-l convinga: un singur cuvant a fost de-ajuns. Si aceasta pentru ca ce-a simtit apostolul in sufletul sau la auzul doar a acestui singur cuvint din gura lui Iisus, era incomparabil cu tot ceea ce auzise insumat de-a lungul intregii sale vieti pana atunci.

Aceste adevaruri sunt valabile in toate aspectele vorbirii. Decat o recitare papagaliceasca a unor scrieri(oricat de sacre ar fi ele) pe care nu le intelegi, mult mai eficienta este o singura afirmatie spirituala care intelegand-o, ti-a luminat viziunea si te va ghida intreaga viata precum o raza calauzitoare catre Absolut.

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu