"Sunt epoci în care nu poti inainta decat mergand contra curentului" - Mircea Eliade
Home » , » Rezonanta: Bach - Tocata si fuga in D minor la harpa din pahare

Rezonanta: Bach - Tocata si fuga in D minor la harpa din pahare

O simpla mangaiere a unui pahar de cristal se transforma in vibratie, iar vibratia intr-un sunet ce este specific fiecarei forme sau cavitati rezonante. Insa ceea ce pentru unii pare o joaca de copii pentru altii se transforma in arta.

Rezonanţa înseamnă - conform latinescului "resonare" - a răsuna, a repeta un sunet sau altfel spus o vibraţie.

În fizică, rezonanţa se defineşte ca fiind procesul prin care are loc un transfer de energie între două sisteme vibratorii sau care oscilează cu frecvenţa de vibraţie apropiată (sistemul sursă şi sistemul rezonator), şi care are ca efect o creştere a amplitudinii vibraţiilor sistemului rezonator. În cazul în care sistemul rezonator are frecvenţa de vibraţie perfect egală cu a sistemului sursă, amplitudinea vibraţiilor sistemului rezonator creşte foarte mult (dacă nu ar exista fenomene de inerţie ar tinde la infinit) către o valoare maximă caracteristică.

Rezonanţa însă este un fenomen specific nu numai fizicii. În definitiv tot ceea ce există în univers vibrează cu o anumită frecvenţă specifică (sau cu mai multe în cazul sistemelor complexe, cum ar fi omul) şi deci totul interacţionează într-o măsură mai mică sau mai mare cu cât diferenţa de frecvenţă este mai mică sau mai mare.

Deoarece prin modificarea frecvenţei de vibraţie sistemul rezonator (în cazul de faţă o fiinţă umană) se poate conecta la diferite sisteme sursă, fenomenul de rezonanţă reprezintă o foarte fină şi eficientă modalitate de percepţie. Pe baza legii rezonanţei - această cheie secretă cum au numit-o unii esoterişti - se poate explica cum două lucruri sau fenomene aparent total independente din univers se pot afla în legătură sau pot interacţiona selectiv, fiind astfel cuprinse sau integrate în marele "tot".

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu