"Sunt epoci în care nu poti inainta decat mergand contra curentului" - Mircea Eliade
Home » , , » Există un plan alternativ de dezvoltare pentru Roşia Montană promovat de federaţia Europa Nostra

Există un plan alternativ de dezvoltare pentru Roşia Montană promovat de federaţia Europa Nostra


O misiune a Europa Nostra, cea mai puternică federaţie paneuropeană de ONG-uri de protejare a patrimoniului, se află la Bucureşti pentru a face un plan de acţiune pentru salvarea şi valorificarea patrimoniului cultural de la Roşia Montană. ”Vom folosi experţi angajaţi de Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi de BERD care vor oferi analize şi consiliere asupra modalităţilor de finanţare a lucrărilor care vor fi efectuate în zonă. Această finanţare se poate face şi prin fonduri ale Uniunii Europene”, a explicat preşedintele Europa Nostra, Denis de Kergolay, scopul misiunii, în cadrul unei dezbateri găzduite de Academia Română.

Europa Nostra a inclus Roşia Montană pe lista celor mai periclitate monumente şi situri din Europa, după ce a avut mai multe contacte atât cu reprezentanţii statului român, cât şi cu adversarii şi susţinătorii proiectului de exploatare RMGC. ”Le-am scris autorităţilor române de mai multe ori şi le-am spus că alegerea le aparţine, dar le-am atras atenţia asupra importanţei acestui patrimoniu excepţional de la Roşia Montană care trebuie protejat”, a explicat de Kergolay. În opinia sa, pentru România ar fi bine ca proiectul RMGC să nu se facă, iar ”ultimele declaraţii publice ale companiei Gold Corporation arată că aceasta ar putea renunţa la proiect”.

Preşedintele executiv al Europa Nostra a avertizat că în caz că exploatarea se va realiza totuşi, există mari riscuri pentru natură şi pentru localnici, ”pentru că nimeni nu poate garanta că cianura va rămâne în lacul de decantare”. Argumentele RMGC că ”sunt 2000 de ani de când se exploatează aurul la Roşia Montană” nu sunt nici serioase şi nici suficiente deoarece cu ”tehnologia folosită de companie la Roşia Montană n-ar mai rămâne nimic acolo, ”n-ar fi o continuitate, ci o ruptură”, a adăugat el.

De Kergolay consideră că ”retragerea companiei ar fi o veste bună pentru România, aurul va rămâne tot acolo la fel şi patrimoniul care va putea fi valorificat în cadrul unui plan de dezvoltare durabilă”.

Preşedintele Europa Nostra propune ca România să caute un parteneriat cu UE pentru un plan de dezvoltare la Roşia Montană. În acest sens, fondurile europene ar putea să fie o alternativă, la banii cu care se laudă Gold Corporation că-i va investi, pentru o dezvoltare durabilă a zonei.

Şi secretarul general al federaţiei europene de ONG-uri de protejare a patrimoniului, Sneška Quardvlieg-Mihailović, a insistat pe faptul că UE trebuie să fie principalul partener al celor care doresc o dezvoltare durabilă pentru Roşia Montană. Mai ales că Uniunea pune tot mai mult accent pe cultură. În acest sens, Parlamentul European a adoptat un program propus de Comisie, Creative Europe, de susţinere a sectoarelor culturale şi creative la nivel european, din care pot fi finanţate şi restaurări de patrimoniu.

La rândul său, Şerban Cantacuzino, preşedintele Asociaţiei Pro Patrimonio a povestit cum fostul ministru al Culturii Kelemen Hunor s-a arătat dispus la un moment dat să facă demersurile necesare pentru introducerea Roşiei Montane pe lista tentativă a patrimoniului UNESCO, dar apoi şi-a schimbat poziţia. Ministrul a comandat un raport realizat de experţi străini de la Universităţile Oxford şi Leicester pentru a vedea care este importanţa acestui patrimoniu, mai ales referitor la Masivul Cârnic. Acest raport a fost finanţat de Fundaţia Pro Patrimonio cu 10.000 de lire sterline şi transmis Ministerului Culturii, care însă a negat multă vreme existenţa lui şi care nu a dat nicio copie Pro Patrimonio.

Preşedintele Fundaţiei, Şerban Cantacuzino, a mai subliniat că patrimoniul de la Roşia montană este excepţional iar clădirile, bisericile, galeriile române au o importanţă anume. El a reiterat angajamentul Pro Patrimonio şi ARA (Asociaţia de Arhitectură Restaurare şi Arheologie) faţă de dezvoltarea durabilă a Roşiei Montane prin încurajarea industriei de prelucrare a lemnului, producătoare de mobilă, agricultură, creştere de animale şi turism.

Şi arhitectul Ştefan Balici, vicepreşedinte ARA, a confirmat că ”patrimoniul subteran şi suprateran de la Roşia este foarte bogat, cu vestigii din epoca romană şi preromană, exploatări medievale, tăuri (acumulări artificiale de apă), patrimoniu arhitectural”. În plus, există şi o componentă imaterială, valoarea locurilor în raport cu istoria. ”Tăbliţele cerate romane găsite la Roşia Montană au o valoare mare pentru cunoaşterea dreptului roman”, a explicat Balici. Arhitectul a amintit şi de acţiunile ARA pentru a restaura clădirile părăginite din Roşia Montană care ”s-ar fi distrus, dacă nu acţionam repede”.


S-au produs distrugeri din cauza companiei miniere RMGC care a achiziţionat foarte multe clădiri în Roşia Montană şi le-a abandonat pentru o lungă perioadă de timp. Multe dintre ele s-au deteriorat şi s-au prăbuşit. Vorbim de peste 150 de case distruse în Roşia Montană şi în satele vecine. Programul nostru Adoptă o Casă îşi propune să creeze o legătură între proprietarii monumentelor şi clădirilor istorice valoroase de la Roşia Montană şi noi ceilalţi care încercăm, cu posibilităţile fiecăruia, să contribuim la salvarea acestui patrimoniu. Legătura presupune crearea unui mecanism de contribuţii în natură, adică materiale de construcţie, în bani sau în muncă voluntară, prin lucrările de restaurare”, explica vicepreşedintele ARA într-un interviu acordat Epoch Times în urmă cu două luni.

În încheiere, Balici a subliniat dificultăţile care trebuie depăşite pentru a implementa un plan de acţiune pentru dezvoltarea durabilă a Roşiei Montane. ”Este vorba despre dificultăţi administrative precum documentele urbanistice şi strategia de dezvoltare durabilă care sunt în prezent cu dedicaţie pentru proiectul RMGC. Un alt obstacol este presa care a avut contracte mari de publicitate cu compania minieră, ceea ce a dus la o blocadă informaţională legată de Roşia Montană. Nu în ultimul rând, este dificil să stabileşti parteneriate cu autorităţile pentru salvarea patrimoniului, dată fiind poziţia acestora de susţinere a proiectului RMGC. De asemenea fondurile europene sunt accesibile prin participarea autorităţilor, or acestea se opun salvării patrimoniului”, a explicat arhitectul.

Sursa: The Epoch Times

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu