"Sunt epoci în care nu poti inainta decat mergand contra curentului" - Mircea Eliade
Home » , , » Judecătorul - marionetă Ionuț Matei și tenebroasele sale legături cu lumea interlopă (III)

Judecătorul - marionetă Ionuț Matei și tenebroasele sale legături cu lumea interlopă (III)

de instructor yoga Nicolae Catrina

Citiți partea a doua a articolului


Suspecta „omenie” şi „clemenţă” de care a dat dovadă judecătorul Ionut Matei faţă de infractorul recidivist Ion Balint zis și Nuțu Cămătaru i-a adus se pare în buzunar frumuşica sumă de 2 000 000 de euro.

Dosarul lui Gregorian Bivolaru a fost şi va rămâne o veritabilă oglindire inversă a dosarului recidivistului notoriu Nuțu Cămătaru (foto), căruia Ionuţ Matei i-a anulat pedeapsa şi totodată a dispus să nu fie folosite în instanţă convorbirile telefonice explozive pe care Ion Balint, alias Nuțu Cămătaru le realiza pe ascuns din închisoare şi în care chiar făcea referire la sumele imense de bani pe care i le-a dat judecătorului Ionuţ Matei ca să-l „ajute” să scape din închisoare.

Un articol apărut pe 9 iunie 2013 în cotidianul online „Lumea justiției” aduce și mai multe clarificări în direcția implicării certe – atestată de însăși deciziile sale mai mult decât dubioase de favorizare a unor infractori notorii – a judecătorului Ionuț Matei în structura mafiotă tentaculară, multi-ramificată, care a acaparat aproape în totalitate justiția românească.

Considerăm ca fiind profund semnificativă această remarcabilă sincronicitate, prin care publicația citată (care, trebuie să precizăm, nu se referă absolut deloc la procesul lui Gregorian Bivolaru!) a venit, cu numai câteva zile înainte de judecarea pe fond a dosarului lui Gregorian Bivolaru (care a avut loc pe data de 14 iunie 2013), să completeze informațiile referitor la bizara, dar certa „prietenie” (care este bazată în realitate pe mite substanțiale, fiecare în valoare de sute de mii de euro!) dintre magistratul corupt Ionuț Matei și Ion Balint, alias Nuțu Cămătaru, ce era considerat în unanimitate de procurori ca fiind „cel mai periculos infractor din România”.

Într-un articol anterior am arătat că judecătorul Ionuț Matei a fost pionul principal al „caracatiței” mafiote care a vizat eliberarea condiționată cu mult înainte de termen a interlopului Nuțu Cămătaru, el (Ionuț Matei) fiind cel care a realizat în acest sens o adevărată potlogărie judiciară: după ce a fost introdus „cu șusta” (după cum vorbeau între ei frații Cămătaru într-o convorbire telefonică interceptată legal – adică a fost pus în acel complet de judecată printr-o intervenție de culise), „onorabilul” Ionuț Matei i-a redus interlopului pedeapsa exact la durata deja petrecută de acesta în arest. Această mizerabilă „scamatorie” a lui Ionuț Matei – ce ar putea fi considerat pe bună dreptate un fel de „Iozefini” penibil al magistraturii românești – nu a rămas, desigur, neobservată. Cu toate acestea însă, în loc să fie sancționat, el a fost până la urmă... avansat, și a tot continuat să avanseze în ierarhia magistraturii românești până când a ajuns la ÎCCJ, fiind recent (în urmă cu două zile) chiar numit vicepreședinte al acestei instituții!

Un aspect care a rămas însă complet necunoscut marelui public dar care a fost dezvăluit în luna iunie de cotidianul Lumea justiției este acela că IONUȚ MATEI, ÎMPREUNĂ CU ALȚI MAGISTRAȚI, AU FOST CERCETAȚI DE PROCURORII DNA PENTRU DOUĂ INFRACȚIUNI GRAVE: LUARE DE MITĂ ȘI FAVORIZAREA CLANULUI CĂMĂTARILOR!

Este important și totodată semnificativ aici de menționat și cine sunt ceilalți magistrați care au fost cercetați de DNA alături de Ionuț Matei: subliniem în primul rând numele CRISTINEI ROTARU, care face parte și ea din „completul negru”de la ÎCCJ și care iată că era de multă vreme colegă de scamatorii judiciare cu „venerabilul” Ionuț Matei – alias „Iozefini”, deși ea acționa se pare într-un mod ceva mai discret, evitând cu abilitate să iasă în lumina reflectoarelor, ori altfel spus, să-și asume fățiș anumite responsabilități.

O altă judecătoare coruptă de pe „lista neagră” a DNA este o mai veche „cunoștință” de-a noastră, LIA SAVONEA (cea care a oferit „acoperirea legală” pentru descinderile în forță ale Procuraturii, Jandarmeriei și Poliției în 16 locuințe private ale unor yoghini, în data de 18 martie 2004). La aceste nume se mai adaugă judecătorii Iulian Dragomir, Luminița Zglimbea, Traian Gherasim (pensionat, în momentul de față) și Vasile Alixandri (decedat între timp).

Ori, este absolut uluitor faptul că niște judecători (și în primul rând cei de la ÎCCJ) care soluționează, printre altele, cazuri de mare corupție, sunt cercetați ei înșiși tocmai pentru corupție, având la rândul lor dosare penale de corupție la DNA! Acest fapt incredibil (dar perfect posibil, după cum se vede, în justiția din România) este dovedit de o ordonanță a DNA din data de 15 noiembrie 2011 ce a fost emisă de procuroarea Carmen Rusu (de la Secția I a DNA), ordonanță în care se decide neînceperea urmăririi penale (NUP) pentru toți acești magistrați. (Am atașat în finalul articolului fotocopia acestei ordonanțe).

Ordonanța respectivă relevă faptul că doi dintre judecătorii „completului negru” (Ionuț Matei și Cristina Rotaru) au fost cercetați, până în noiembrie 2011, pentru luare de mită în legătură cu favorizarea clanului Cămătarilor. Dosarul penal respectiv a fost deschis la plângerile penale formulate de procurorul Marian Sintion (cel care i-a trimis în judecată pe frații Cămătaru în urmă cu mai mulți ani), plângeri în care acest procuror a sesizat DNA cu privire la faptul că Ionuț Matei și Cristina Rotaru, în februarie 2007, pe când amândoi erau judecători la Curtea de Apel București, au admis un apel și au pronunțat o pedeapsă atât de mică încât ea a coincis – „milimetric”, ca să zicem așa – cu perioada de detenție deja efectuată de inculpatul Balint Ion (alias Nuțu Cămătaru), astfel încât acesta a fost pus imediat în libertate.

Procurorul Sintion a acuzat (venind și cu probe solide în acest sens!) existența unei „frății” oculte de tip mafiot, multi-tentacular, în care sunt integrați și anumiți magistrați – printre aceștia numărându-se și judecătorii Ionuț Matei și Cristina Rotaru – ce s-au implicat în „susținerea intereselor” membrilor clanului Cămătaru, în schimbul unor sume uriașe de bani – de ordinul sutelor de mii de euro (spre exemplu, numai pentru procesul în care Nuțu Cămătaru a fost pus în libertate ca urmare a acelei decizii năucitoare a lui Ionuț Matei, clanul Cămătarilor a „cotizat” cu peste 2,5 milioane de euro, care au fost dați drept mită pentru persoanele implicate în eliberarea lor ilegală, cea mai mare sumă revenindu-i atunci lui Ionuț Matei).

Cu toate acestea, ordonanța la care ne-am referit precizează că din actele premergătoare efectuate de procuroarea Carmen Rusu (din cadrul DNA) nu au reieșit suficiente indicii privind săvârșirea infracțiunii de luare de mită care a fost sesizată la DNA de procurorul Sintion, astfel că la data de 15 noiembrie 2011 s-a dispus neînceperea urmăririi penale (NUP) față de judecătorii ÎCCJ Ionuț Matei, Cristina Rotaru, Luminița Livia Zglimbea, Alixandri Vasile și Traian Gherasim, precum și disjungerea cauzei sub aspectul infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizarea infractorului și declinarea competenței dosarului în favoarea Secției de urmărire penală a Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, față de magistrații Gheorghe Mihai, Iuliana Popescu, Cristina Rotaru, Francisca Vasile, Ionuț Matei, Iulian Dragomir, Lia Savonea și Florentina Vasilăteanu.


În concluzie, ordonanța DNA demonstrează că doi dintre judecătorii din „completul negru” al ÎCCJ, respectiv judecătorii Ionuț Matei și Cristina Rotaru, au avut până aproape de sfârșitul anului 2011 dosar penal la DNA, dosar în care se efectuau acte premergătoare pentru infracțiunea de luare de mită. Și totuși, exact în acea perioadă, acești judecători suspectați de corupție soluționau cu nonșalanță... cazuri de corupție! Iar faptul cel mai dubios este că, până în momentul dezvăluirilor din Lumea Justiței, atât respectiva ordonanță precum și existența unui dosar penal de cercetare a judecătorilor respectivi pentru corupție au fost complet trecute sub tăcere, aceasta sugerând cu putere, printre altele, și o anumită complicitate infracțională chiar la „vârful” decizional al justiției românești! Afirmăm aceasta pentru că, în mod evident, dacă existența acestui dosar ar fi fost făcută publică, atunci toți judecătorii vizați (și în primul rând cei doi din cadrul „completului negru” de la ÎCCJ) ar fi trebuit să se declare incompatibili și să se abțină să judece diferitele cazuri de corupție pe care ei totuși le-au instrumentat și soluționat.

În lumina acestor dezvăluiri, putem înțelege mai bine de ce, în data de 12 aprilie 2012, adică la doar câteva luni după emiterea acestei ordonanțe (prin care acești doi judecători din „completul negru” au primit NUP pentru mită și s-a disjuns cauza pentru abuz în serviciu și favorizarea infractorului), instanţa supremă a desființat deciziile anterioare ale instanţelor de la Sibiu și Alba Iulia și a decis să reţină spre rejudecare dosarul în care Gregorian Bivolaru a fost achitat pentru toate acuzațiile care îi fuseseră aduse, admiţându-se astfel recursul procurorilor.
 
Această măsură abuzivă (care, culmea impertinenței și a batjocurii, a fost motivată oficial de judecătorii cei corupți din „completul negru” prin afirmația – de un imens cinism și de o revoltătoare bășcălie – că prin anularea deciziilor anterioare de ACHITARE, în felul acesta Gregorian Bivolaru dobândește dreptul de a se apăra!!!) sugerează cu putere, dat fiind contextul existenței unor dosare penale împotriva lui Ionuț Matei (foto) și a Cristinei Rotaru, că acești doi judecători au putut fi cu ușurință șantajați TOCMAI PE BAZA DOSARELOR RESPECTIVE și, în schimbul deciziei de neîncepere a urmăririi penale împotriva lor, ei au acceptat tot ce au fost șantajați în felul acesta să accepte, aici intrând și decizia complet abuzivă de rejudecare a cazului Gregorian Bivolaru!

Iată deci că, odată cu divulgarea publică a existenței acestei ordonanțe, a apărut și o dovadă certă, dincolo de orice speculații și interpretări, a faptului că asupra acestor judecători se pot exercita cu ușurință (prin deschiderea unor dosare penale împotriva lor) numeroase presiuni și șantaje.  

Subliniem, în acest sens, faptul că este vorba de dosare ce pot conduce, cu aceeași ușurință, la începerea urmăririi lor penale, dat fiind volumul uriaș de dovezi (multe dintre ele publicate și în presă) referitoare la mituirea acestor magistrați de către diferiți membri ai lumii interlope!

Din această cauză, considerăm că este perfect legitimă suspectarea celor care monitorizează asemenea manevre mafiote (iar aici, după cum afirmă și numeroase surse judiciare citate în presă, cel mai important „actor” este Serviciul Român de Informații – SRI) de recurgerea la șantajarea respectivilor magistrați pentru a-i forța în felul acesta să ia (indiferent de fapte, de respectarea adevărului sau a legalității) deciziile dorite de cei care „îi au la mână” pe acești judecători corupți.

Fotocopia Ordonanței DNA din data de 15 noiembrie 2011:
13 noiembrie 2013

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu