În premieră absolută, un studiu sociologic de amploare confirmă discriminarea practicanţilor yoga în România

Studiul arată că discriminarea yoghinilor în România se datorează în principal campaniilor mediatice de defăimare a Şcolii de yoga MISA

de Marvin Atudorei

În luna februarie a acestui an, Liga Anti-defăimare Yoga şi Mişcări Spirituale (LAYMS) a făcut publice rezultatele unei cercetări sociologice care a studiat modul în care sunt trataţi în România practicanţii yoga ai Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA) şi care este percepţia publică asupra acestei mişcări. Concluzia principală a studiului LAYMS este că de peste 20 de ani marea majoritate a aspiranţilor Şcolii de yoga MISA au fost continuu şi constant persecutaţi, batjocoriţi, lipsiţi de unele drepturi fundamentale şi marginalizaţi social fără niciun alt motiv decât acela că sunt înscrişi la cursurile Şcolii de yoga MISA. Din situaţiile menţionate de cei intervievaţi reiese că acest gen de probleme se manifestă nu doar în viaţa de familie şi în cadrul activităţii profesionale căci, cel mai grav, tratamentul discriminatoriu şi abuziv este prezent în interacţiunea cu anumite instituţii ale statului. Pentru a decela cauzele acestui fenomen îngrijorător prin amploarea şi gravitatea sa, cercetarea efectuată de sociologii LAYMS a studiat comparativ percepţia asupra MISA şi asupra yoghinilor pe care o au românii, în funcţie de sursele lor de informare. Astfel, cei care cunosc această mişcare spirituală doar pe baza informaţiilor aflate din presă au o părere predominant proastă despre yoghini şi consideră că tot ce se spune în presă despre MISA este adevărat; ca urmare, ei îşi exprimă dezaprobarea faţă de yoghini şi consideră că ei chiar ar trebui să fie sancţionaţi într-un fel sau altul şi marginalizaţi social. La polul opus, cetăţenii români care îi cunosc direct, suficient de bine, pe yoghini au în general o părere bună sau foarte bună despre ei şi îşi manifestă simpatia şi încrederea în ei, considerând că anatema socială care li se aplică este nedreaptă, abuzivă şi nejustificată. Reiese astfel, fără echivoc, rolul instigator al manipulării mediatice, care se află la originea discriminării practicanţilor yoga.

Aproape toţi practicanţii yoga au fost, într-o anumită măsură, victime ale defăimării şi discriminării

Aceasta este concluzia la care au ajuns mai multe organizații non-guvernamentale atât din România, cât şi din străinătate (printre care Human Rights Without Frontires, APADOR-CH, Soteria International, LAYMS) care au tras, în repetate rânduri, semnale de alarmă privind încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în țara noastră, adresând memorandumuri, petiții, scrisori deschise instituțiilor abilitate din țara noastră, precum și forurilor europene. Asociaţia LAYMS a fost înfiinţată în anul 2013 şi urmăreşte să contribuie la obţinerea echilibrului şi coeziunii sociale, a păcii, demnităţii şi a valorilor superioare în România. LAYMS vizează respectarea libertăţii de religie sau de convingere, acceptarea diversităţii spirituale şi garantarea acesteia printr-o legislaţie aliniată la valorile europene. Din 20 decembrie 2014 - LAYMS este membră FOB (European Federation for Freedom of Belief).

Raportul cercetării sociologice a LAYMS privind discriminarea şi defăimarea practicanţilor yoga din cadrul şcolii MISA este publicat integral pe site-ul asociaţiei. Cercetarea constă dintr-o anchetă „internă”, care s-a adresat cursanţilor yoga şi o anchetă „externă”, adresată celor dinafara Şcolii, şi va fi urmată de diferite studii de caz, pentru situaţiile cele mai grave depistate în urma acestui studiu. În cadrul studiului au fost intervievate peste 3000 de persoane, pentru fiecare categorie de repondenţi fiind alese eşantioane reprezentative.

Chestionarele aplicate în cadrul anchetei interne au urmărit să descopere şi să documenteze existenţa şi amploarea tratamentului discriminator la adresa yoghinilor, iar ceea ce a reieşit dovedeşte cu prisosinţă că acesta este un veritabil fenomen social, deosebit de îngrijorător.

Majoritatea covârşitoare a cursanţilor yoga intervievaţi (peste 90%) au declarat că s-au confruntat cu situaţii încadrate ca defăimare şi discriminare în viaţa lor de zi cu zi. Foarte mulţi dintre repondenţi au mărturisit că în cazul lor s-a ajuns la tensiuni sociale şi familiale grave, fiind respinşi sau excluşi de rude, vecini sau prieteni doar pentru că sunt înscrişi la cursurile MISA şi/sau pentru că practică yoga şi au adoptat un regim vegetarian. Din aceste motive s-a ajuns adeseori la ruperea relaţiilor cu partenerii de cuplu, despărţire, divorţ; unele persoane declară că au suferit acte de violenţă din partea familiei. Mulţi dintre yoghinii Şcolii MISA au avut probleme la locul de muncă, unii fiind destituiţi ori concediaţi doar pentru că practică yoga. Unii dintre ei au confirmat că au fost obligaţi să îşi dea demisia atunci când s-a aflat că participă la activităţile MISA (de exemplu, au fost văzuţi la televizor de către colegii lor de serviciu că participau la spiralele organizate de MISA).

Aproape toţi practicanţii yoga intervievaţi au afirmat că au fost ironizaţi, batjocoriţi şi denigraţi din cauza practicii yoga, iar mai mult de un sfert (27%) dintre ei au afirmat că au avut parte de un tratament injust sau degradant. Pe baza acestor rezultate, raportul LAYMS menţionează: „Faptul că membrii unui grup social numeros declară fără echivoc, aproape în unanimitate, că, într-o țară considerată oficial democratică nu își pot afirma liber convingerile personale și apartenența la MISA întrucât există riscul de a le fi lezată grav viața personală, profesională și socială, demonstrează o stare de fapt îngrijorătoare și cu totul ieșită din comun, un fenomen de discriminare deosebit de grav”.

Polarizarea în percepţia publică asupra yoghinilor a fost indusă de mass-media

Ancheta externă a cercetării sociologice a LAYMS a urmărit să obiectiveze percepţia publică asupra celor care practică yoga în cadrul Şcolii MISA. Pe lângă alte aspecte, repondenţii au fost rugaţi să menţioneze dacă şi-au format impresiile despre yoghini prin interacţiune directă cu ei sau pe baza informaţiilor oferite în presă. Această întrebare simplă s-a dovedit în cele din urmă un element esenţial al anchetei, deoarece răspunsurile sunt în mod evident polarizate în două categorii opuse. Astfel, cei care „îi cunosc” pe yoghini doar din presă sunt majoritatea lor covârşitoare (şi într-un mod uneori vehement) împotriva acestora, au o părere proastă despre ei şi consideră că ei trebuie marginalizaţi sau chiar excluşi din societate. Pe de altă parte, cei care îi cunosc direct pe unii yoghini au o opinie nu doar mai nuanţată şi mai temperată, ci în general favorabilă, exprimându-şi convingea că persecutarea şi defăimarea yoghinilor în societatea românească este nedreaptă, nejustificată şi trebuie să înceteze.

Iată câteva dintre rezultatele semnificative în această direcţie: 76% dintre repondenţii care au auzit de MISA doar din ziare şi de la televizor sunt extrem de ostili faţă de practicanţii yoga. Cu toate că nu i-au întâlnit niciodată personal, repondenţii din această categorie sunt de părere că yoghinii nici măcar nu trebuie acceptaţi fără restricţii în societate. 28% dintre cei intervievaţi consideră că yoghinii din MISA trebuie marginalizaţi social, iar 14% cred că cei din MISA ar trebui chiar scoşi în afara legii. Cei care au auzit despre MISA şi Gregorian Bivolaru doar din presă le asociază acestora termeni negativi precum „sectă, grupare periculoasă, buni de internare la spitalul de nebuni, depravați, ciudați” (şi alte exprimări, chiar şi mai insultătoare). În consecinţă, în marea lor majoritate, ei declară că nu doresc să aibă relaţii personale sau profesionale cu yoghini.

Pe de altă parte, percepţia românilor care îi cunosc personal pe practicanţii yoga din MISA diferă radical de concepţia propagată de mass-media. Astfel, 77% dintre cei care cunosc unele persoane din Şcoala de yoga MISA consideră că yoghinii trebuie acceptaţi fără restricţii în societate. 91% sunt de părere că cei din MISA nu trebuie marginalizaţi social, iar 93% dintre ei nu sunt de acord ca yoghinii să fie scoşi în afara legii. Studiul mai arată că 82% dintre persoanele care îi cunosc suficient de bine pe practicanţii yoga din MISA sunt convinse că mass-media nu reflectă corect realitatea despre MISA şi Gregorian Bivolaru. Un procent asemănător (81%) dintre românii care nu sunt la MISA, dar care îi cunosc pe yoghini, consideră că mass-media propagă continuu stereotipuri negative despre practicanții yoga şi sunt convinşi că există o campanie calomnioasă de defăimare în mass-media împotriva MISA și a lui Gregorian Bivolaru.

Mass-media se află la originea fenomenului social de discriminare a yoghinilor în România

Raportul LAYMS evidenţiază faptul că inversările de percepţie între grupul celor care au informaţii despre MISA doar din mass-media şi grupul celor care îi cunosc personal pe yoghini sunt foarte concludente ca fenomene sociale. Mai exact, acestea demonstrează fără dubii că datele „de pe teren” nu corespund cu ceea s-a afirmat sistematic în presă sau la diferitele televiziuni despre yoghinii din MISA. Din această perspectivă, raportul LAYMS documentează o dată în plus opinia cercetătorului Gabriel Andreescu, care a caracterizat cazul MISA ca fiind „un uriaş exerciţiu de manipulare”. În lucrarea sa „MISA – radiografia unei represiuni”, acesta analizează în detaliu rolul jucat de serviciile secrete ca şi comanditari ai acestei campanii de presă.

Percepţia negativă şi exprimarea vehementă împotriva MISA nu este, conform studiului LAYMS, deloc surprinzătoare. De la înfiinţarea MISA, în anul 1990, şi până în prezent au apărut mii de articole şi emisiuni în care opinia publică a fost continuu instigată împotriva MISA şi a lui Gregorian Bivolaru. În aceste ştiri, yoghinii au fost de cele mai multe ori caracterizaţi ca infractori şi persoane imorale. În raport se precizează că dintre cele mai frecvente acuzaţii ce au fost difuzate prin mass-media la adresa MISA se numără acelea de „organizaţie paramilitară”, „reţea de prostituţie”, „reţea de trafic de droguri” sau „reţea de trafic de carne vie”. Cercetarea LAYMS constată că, deşi toate aceste acuzaţii nu au fost niciodată susţinute prin probe concludente în faţa vreunei instanţe şi nici demonstrate cu probe în presă, ele au fost totuşi, prin mediatizarea lor repetată, asimilate de populaţie ca fiind adevăruri. Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă că mass-media a exercitat o adevărată manipulare a opiniei publice în cazul MISA/Gregorian Bivolaru.

Rezultatele obţinute au arătat, prin urmare, că rolul principal în tratamentul degradant şi discriminator la care au fost supuşi în ultimii 20 de ani yoghinii în România a fost jucat de diversele canale mass-media, care de-a lungul timpului au difuzat constant mesaje false, agresive, generând o imagine negativă a Școlii de yoga MISA. Canalele mass-media au instigat în mod făţiş populaţia împotriva yoghinilor şi chiar au încurajat acţiunile agresive şi discriminatoare la adresa acestora. Datorită acestei manipulări, românii (fie individual, fie diferite asociaţii, fie reprezentanţi ai autorităţilor) se considerau şi se consideră şi acum civic datori să ia atitudine împotriva yoghinilor – mediatizaţi ca principalii inamici publici. Aceasta este cu atât mai grav cu cât toată campania de presă anti-MISA este alcătuită din minciuni. Cea mai bună dovadă în acest sens este dată de faptul că cei care îi cunosc direct, suficient de bine, pe yoghini şi-au dat, în mare parte, seama că tot ceea ce se spune despre ei în presă este o minciună.