"Sunt epoci în care nu poti inainta decat mergand contra curentului" - Mircea Eliade

În premieră absolută, un studiu sociologic de amploare confirmă discriminarea practicanţilor yoga în România


Studiul arată că discriminarea yoghinilor în România se datorează în principal campaniilor mediatice de defăimare a Şcolii de yoga MISA

de Marvin Atudorei

În luna februarie a acestui an, Liga Anti-defăimare Yoga şi Mişcări Spirituale (LAYMS) a făcut publice rezultatele unei cercetări sociologice care a studiat modul în care sunt trataţi în România practicanţii yoga ai Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA) şi care este percepţia publică asupra acestei mişcări. Concluzia principală a studiului LAYMS este că de peste 20 de ani marea majoritate a aspiranţilor Şcolii de yoga MISA au fost continuu şi constant persecutaţi, batjocoriţi, lipsiţi de unele drepturi fundamentale şi marginalizaţi social fără niciun alt motiv decât acela că sunt înscrişi la cursurile Şcolii de yoga MISA. Din situaţiile menţionate de cei intervievaţi reiese că acest gen de probleme se manifestă nu doar în viaţa de familie şi în cadrul activităţii profesionale căci, cel mai grav, tratamentul discriminatoriu şi abuziv este prezent în interacţiunea cu anumite instituţii ale statului. Pentru a decela cauzele acestui fenomen îngrijorător prin amploarea şi gravitatea sa, cercetarea efectuată de sociologii LAYMS a studiat comparativ percepţia asupra MISA şi asupra yoghinilor pe care o au românii, în funcţie de sursele lor de informare. Astfel, cei care cunosc această mişcare spirituală doar pe baza informaţiilor aflate din presă au o părere predominant proastă despre yoghini şi consideră că tot ce se spune în presă despre MISA este adevărat; ca urmare, ei îşi exprimă dezaprobarea faţă de yoghini şi consideră că ei chiar ar trebui să fie sancţionaţi într-un fel sau altul şi marginalizaţi social. La polul opus, cetăţenii români care îi cunosc direct, suficient de bine, pe yoghini au în general o părere bună sau foarte bună despre ei şi îşi manifestă simpatia şi încrederea în ei, considerând că anatema socială care li se aplică este nedreaptă, abuzivă şi nejustificată. Reiese astfel, fără echivoc, rolul instigator al manipulării mediatice, care se află la originea discriminării practicanţilor yoga.

Aproape toţi practicanţii yoga au fost, într-o anumită măsură, victime ale defăimării şi discriminării

Aceasta este concluzia la care au ajuns mai multe organizații non-guvernamentale atât din România, cât şi din străinătate (printre care Human Rights Without Frontires, APADOR-CH, Soteria International, LAYMS) care au tras, în repetate rânduri, semnale de alarmă privind încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în țara noastră, adresând memorandumuri, petiții, scrisori deschise instituțiilor abilitate din țara noastră, precum și forurilor europene. Asociaţia LAYMS a fost înfiinţată în anul 2013 şi urmăreşte să contribuie la obţinerea echilibrului şi coeziunii sociale, a păcii, demnităţii şi a valorilor superioare în România. LAYMS vizează respectarea libertăţii de religie sau de convingere, acceptarea diversităţii spirituale şi garantarea acesteia printr-o legislaţie aliniată la valorile europene. Din 20 decembrie 2014 - LAYMS este membră FOB (European Federation for Freedom of Belief).

Raportul cercetării sociologice a LAYMS privind discriminarea şi defăimarea practicanţilor yoga din cadrul şcolii MISA este publicat integral pe site-ul asociaţiei. Cercetarea constă dintr-o anchetă „internă”, care s-a adresat cursanţilor yoga şi o anchetă „externă”, adresată celor dinafara Şcolii, şi va fi urmată de diferite studii de caz, pentru situaţiile cele mai grave depistate în urma acestui studiu. În cadrul studiului au fost intervievate peste 3000 de persoane, pentru fiecare categorie de repondenţi fiind alese eşantioane reprezentative.

Chestionarele aplicate în cadrul anchetei interne au urmărit să descopere şi să documenteze existenţa şi amploarea tratamentului discriminator la adresa yoghinilor, iar ceea ce a reieşit dovedeşte cu prisosinţă că acesta este un veritabil fenomen social, deosebit de îngrijorător.

Majoritatea covârşitoare a cursanţilor yoga intervievaţi (peste 90%) au declarat că s-au confruntat cu situaţii încadrate ca defăimare şi discriminare în viaţa lor de zi cu zi. Foarte mulţi dintre repondenţi au mărturisit că în cazul lor s-a ajuns la tensiuni sociale şi familiale grave, fiind respinşi sau excluşi de rude, vecini sau prieteni doar pentru că sunt înscrişi la cursurile MISA şi/sau pentru că practică yoga şi au adoptat un regim vegetarian. Din aceste motive s-a ajuns adeseori la ruperea relaţiilor cu partenerii de cuplu, despărţire, divorţ; unele persoane declară că au suferit acte de violenţă din partea familiei. Mulţi dintre yoghinii Şcolii MISA au avut probleme la locul de muncă, unii fiind destituiţi ori concediaţi doar pentru că practică yoga. Unii dintre ei au confirmat că au fost obligaţi să îşi dea demisia atunci când s-a aflat că participă la activităţile MISA (de exemplu, au fost văzuţi la televizor de către colegii lor de serviciu că participau la spiralele organizate de MISA).

Aproape toţi practicanţii yoga intervievaţi au afirmat că au fost ironizaţi, batjocoriţi şi denigraţi din cauza practicii yoga, iar mai mult de un sfert (27%) dintre ei au afirmat că au avut parte de un tratament injust sau degradant. Pe baza acestor rezultate, raportul LAYMS menţionează: „Faptul că membrii unui grup social numeros declară fără echivoc, aproape în unanimitate, că, într-o țară considerată oficial democratică nu își pot afirma liber convingerile personale și apartenența la MISA întrucât există riscul de a le fi lezată grav viața personală, profesională și socială, demonstrează o stare de fapt îngrijorătoare și cu totul ieșită din comun, un fenomen de discriminare deosebit de grav”.

Polarizarea în percepţia publică asupra yoghinilor a fost indusă de mass-media

Ancheta externă a cercetării sociologice a LAYMS a urmărit să obiectiveze percepţia publică asupra celor care practică yoga în cadrul Şcolii MISA. Pe lângă alte aspecte, repondenţii au fost rugaţi să menţioneze dacă şi-au format impresiile despre yoghini prin interacţiune directă cu ei sau pe baza informaţiilor oferite în presă. Această întrebare simplă s-a dovedit în cele din urmă un element esenţial al anchetei, deoarece răspunsurile sunt în mod evident polarizate în două categorii opuse. Astfel, cei care „îi cunosc” pe yoghini doar din presă sunt majoritatea lor covârşitoare (şi într-un mod uneori vehement) împotriva acestora, au o părere proastă despre ei şi consideră că ei trebuie marginalizaţi sau chiar excluşi din societate. Pe de altă parte, cei care îi cunosc direct pe unii yoghini au o opinie nu doar mai nuanţată şi mai temperată, ci în general favorabilă, exprimându-şi convingea că persecutarea şi defăimarea yoghinilor în societatea românească este nedreaptă, nejustificată şi trebuie să înceteze.

Iată câteva dintre rezultatele semnificative în această direcţie: 76% dintre repondenţii care au auzit de MISA doar din ziare şi de la televizor sunt extrem de ostili faţă de practicanţii yoga. Cu toate că nu i-au întâlnit niciodată personal, repondenţii din această categorie sunt de părere că yoghinii nici măcar nu trebuie acceptaţi fără restricţii în societate. 28% dintre cei intervievaţi consideră că yoghinii din MISA trebuie marginalizaţi social, iar 14% cred că cei din MISA ar trebui chiar scoşi în afara legii. Cei care au auzit despre MISA şi Gregorian Bivolaru doar din presă le asociază acestora termeni negativi precum „sectă, grupare periculoasă, buni de internare la spitalul de nebuni, depravați, ciudați” (şi alte exprimări, chiar şi mai insultătoare). În consecinţă, în marea lor majoritate, ei declară că nu doresc să aibă relaţii personale sau profesionale cu yoghini.

Pe de altă parte, percepţia românilor care îi cunosc personal pe practicanţii yoga din MISA diferă radical de concepţia propagată de mass-media. Astfel, 77% dintre cei care cunosc unele persoane din Şcoala de yoga MISA consideră că yoghinii trebuie acceptaţi fără restricţii în societate. 91% sunt de părere că cei din MISA nu trebuie marginalizaţi social, iar 93% dintre ei nu sunt de acord ca yoghinii să fie scoşi în afara legii. Studiul mai arată că 82% dintre persoanele care îi cunosc suficient de bine pe practicanţii yoga din MISA sunt convinse că mass-media nu reflectă corect realitatea despre MISA şi Gregorian Bivolaru. Un procent asemănător (81%) dintre românii care nu sunt la MISA, dar care îi cunosc pe yoghini, consideră că mass-media propagă continuu stereotipuri negative despre practicanții yoga şi sunt convinşi că există o campanie calomnioasă de defăimare în mass-media împotriva MISA și a lui Gregorian Bivolaru.

Mass-media se află la originea fenomenului social de discriminare a yoghinilor în România

Raportul LAYMS evidenţiază faptul că inversările de percepţie între grupul celor care au informaţii despre MISA doar din mass-media şi grupul celor care îi cunosc personal pe yoghini sunt foarte concludente ca fenomene sociale. Mai exact, acestea demonstrează fără dubii că datele „de pe teren” nu corespund cu ceea s-a afirmat sistematic în presă sau la diferitele televiziuni despre yoghinii din MISA. Din această perspectivă, raportul LAYMS documentează o dată în plus opinia cercetătorului Gabriel Andreescu, care a caracterizat cazul MISA ca fiind „un uriaş exerciţiu de manipulare”. În lucrarea sa „MISA – radiografia unei represiuni”, acesta analizează în detaliu rolul jucat de serviciile secrete ca şi comanditari ai acestei campanii de presă.

Percepţia negativă şi exprimarea vehementă împotriva MISA nu este, conform studiului LAYMS, deloc surprinzătoare. De la înfiinţarea MISA, în anul 1990, şi până în prezent au apărut mii de articole şi emisiuni în care opinia publică a fost continuu instigată împotriva MISA şi a lui Gregorian Bivolaru. În aceste ştiri, yoghinii au fost de cele mai multe ori caracterizaţi ca infractori şi persoane imorale. În raport se precizează că dintre cele mai frecvente acuzaţii ce au fost difuzate prin mass-media la adresa MISA se numără acelea de „organizaţie paramilitară”, „reţea de prostituţie”, „reţea de trafic de droguri” sau „reţea de trafic de carne vie”. Cercetarea LAYMS constată că, deşi toate aceste acuzaţii nu au fost niciodată susţinute prin probe concludente în faţa vreunei instanţe şi nici demonstrate cu probe în presă, ele au fost totuşi, prin mediatizarea lor repetată, asimilate de populaţie ca fiind adevăruri. Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă că mass-media a exercitat o adevărată manipulare a opiniei publice în cazul MISA/Gregorian Bivolaru.

Rezultatele obţinute au arătat, prin urmare, că rolul principal în tratamentul degradant şi discriminator la care au fost supuşi în ultimii 20 de ani yoghinii în România a fost jucat de diversele canale mass-media, care de-a lungul timpului au difuzat constant mesaje false, agresive, generând o imagine negativă a Școlii de yoga MISA. Canalele mass-media au instigat în mod făţiş populaţia împotriva yoghinilor şi chiar au încurajat acţiunile agresive şi discriminatoare la adresa acestora. Datorită acestei manipulări, românii (fie individual, fie diferite asociaţii, fie reprezentanţi ai autorităţilor) se considerau şi se consideră şi acum civic datori să ia atitudine împotriva yoghinilor – mediatizaţi ca principalii inamici publici. Aceasta este cu atât mai grav cu cât toată campania de presă anti-MISA este alcătuită din minciuni. Cea mai bună dovadă în acest sens este dată de faptul că cei care îi cunosc direct, suficient de bine, pe yoghini şi-au dat, în mare parte, seama că tot ceea ce se spune despre ei în presă este o minciună.

Citiți și:
Raportul asociației Human Rights Without Frontiers Int’l referitor la cazul MISA/Gregorian Bivolaru
Abuzurile împotriva MISA şochează Conferinţa europeană pentru combaterea discriminării 
O altă discriminare incredibilă la care sunt supuși practicanții yoga în România: refuzul unor reprezentanți ai Bisericii de a boteza yoghini!

yogaesoteric.net
27 aprilie 2015

Gheorghe Piperea acuză influențele serviciilor secrete și ale masoneriei în justiție

 

Într-un articol apărut ieri pe juridice.ro avocatul Gheorghe Piperea confirmă existența manevrelor oculte ale frăției masonilor și ale frăției spionilor la nivelul justiției românești și în particular în rândul breslei avocățești:

"Dacă speța e importantă pentru serviciile secrete, ajunge unde trebuie, ca soluția să fie cum trebuie. Dacă e importantă pentru masonerie, la fel."

”Marile afaceri avocatiale nu ajung aproape deloc la avocati necunoscuti serviciilor si organizatiilor respective. Sau daca se intimpla cu astfel de avocati sa nimereasca in aceste afaceri, sunt ejectati, de regula, rapid.”

In 2008, cind am candidat eu pentru demnitatea de Decan al Baroului Bucuresti, una dintre cerintele formale ale dosarului era declaratia pe propria raspundere a candidatului ca nu a fost colaborator al fostei Securitati. Evident, in cazul meu, cerinta era absurda, intrucit la Revolutie aveam 19 ani. Dar, desigur ca m-am conformat. Era tema momentului, mai ales ca ex-presedintele B. Traian era si nu era in aceasta situatie. Asa ca, prin Statut, s-a impus aceasta declaratie, ca preconditie pentru candidatura. Probabil ca unii se stiau cu musca pe caciula. O declaratie de necolaborare putea face musca sa zboare de pe zisa caciula.

Temele momentului sunt altele: acoperitii din societatea noastra, plus apartenenta la organizatii secrete de tipul masoneriei.

Daca speta in care, cu sau fara merit, esti implicat este importanta pentru serviciile secrete, speta este repartizata „aleatoriu” acolo unde trebuie, pentru ca solutia sa fie cum trebuie. Daca speta este importanta pentru masonerie, se procedeaza ca in precedent. Daca se intimpla ca speta sa fie importanta si pentru, si pentru, e si mai bine (va spun eu ca se intimpla des). Adversarul stie ce are de facut. Doar nu s-au inchis portile avocaturii pentru acoperitii serviciilor secrete si pentru masoni, nu? Marile afaceri avocatiale nu ajung aproape deloc la avocati necunoscuti serviciilor si organizatiilor respective. Sau daca se intimpla cu astfel de avocati sa nimereasca in aceste afaceri, sunt ejectati, de regula, rapid. Si dupa aceea, totul e o asa fratie, mai ceva ca in zicerile lui Rudolf Steiner (pentru cei ce au prea mult timp de pierdut cu cititul, le recomand Apocalipsa dupa Ioan; acolo se vorbeste de Philadelphia = fratia dintre toti oamenii alesi; cartea se gaseste inca la Diverta sau la Carturesti).

As fi, poate, mai sigur ca vreau in continuare sa fac aceasta profesie daca as sti, macar la nivel de declaratie, ca cei care candideaza la demnitatea de Decan si la cea de membru al Comisiei de disciplina nu sunt nici acoperiti ai serviciilor secrete, nici membri ai unor organizatii secrete, de tipul masoneriei. Decanul gestioneaza multe lucruri care ne intereseaza pe noi, ceilalti avocati (si, indirect, clientii), iar Comisia de disciplina ne controleaza, printre altele, la etica, independenta si demnitate, fiind compusa, obligatoriu, din somitati morale. Cred ca e important si pentru ceilalti (consilieri, membrii in Comisia permanenta, consilieri „nationali”) sa dea astfel de declaratii, mai ales ca ii intilnim in instanta si nu am vrea sa fim totusi covirsiti de ideea ca ne bate sistemul, si nu un avocat in carne si oase. Ca „fratii”, mai ales cei din masonerie, se ajuta intre ei, nu? Iar la ofiteri, lucrurile sunt si mai simple – ordinele se discuta, nu se executa.

Stiu ca nu exista o astfel de cerinta in Statut. Dar ce ar fi daca toti candidatii ar da astfel de declaratii? Ca sa nu existe suspiciune, nu de alta… Iar cei cu musca pe caciula sa renunte.

Poate credeti ca nu e o problema reala. Pai, atunci, inseamna ca jurnalistii care s-au declarat ofiteri acoperiti au jucat teatru, nu? Ex-presedintele B. Traian a bulversat sistemul politic degeaba, nu? Marile intreprinderi nu sunt conduse, de la nivelurile 1-3, de acoperiti sau de masoni, nu? Instantele nu sunt „dotate” cu doua tipuri de magistrati, cu sau fara certificat ORNISS (stiu, comentatorii de profesie vor urla ca titularul de certificat ORNISS nu e acelasi lucru cu ofiterul acoperit; bun, dar de ce trebuie sa existe disocierea asta intre magistrati, unii cu, altii fara dreptul de a citi documente secrete de stat?. Si, cind se intimpla sa ai astfel de spete, oare cum se mai respecta principiul repartizarii aleatorii cind, la o sectie a unei instante, oricit de mare, exista 1-2 magistrati cu certificat ORNISS?).

Precizez ca sunt citiva dintre candidatii la alegerile avocatilor din anul asta asupra carora nu am niciun fel de suspiciuni. Unii imi sunt prieteni, altii imi sunt suficient de cunoscuti pentru a nu-mi provoca suspiciuni. Nu le voi da numele, ca sa nu se creada ca le fac publicitate.

Precizez, de asemenea, ca nu candidez, asa cum nu am candidat nici in 2011.

Vaticanul susține că UNICEF și OMS folosesc campaniile de vaccinare pentru a steriliza în masă populația planetei


Radio Vatican a confirmat luna trecută că organizații subordonate Națiunilor Unite, care promovează controlul populației, folosesc vaccinarea pentru a steriliza clandestin femeile din țările lumii a treia. Ministerul Kenyan al Sănătății, împreună cu organizațiile subordonate ONU, OMS (Organizația Mondială a Sănătății) și UNICEF (The United Nations Children's Fund - Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite) neagă acuzațiile care poartă sigiliul de autoritate al Vaticanului. Radio Vatican este "vocea oficială a Papei și a Bisericii în dialog cu lumea."

"Episcopii Catolici din Kenya s-au opus campaniilor naționale de vaccinare antitetanos vizand între două și trei milioane de femei și fete din Kenya de vârstă reproductivă între 15 și 49 de ani, calificând-o drept un plan guvernamental secret de a steriliza femeile și de a reduce creșterea populației", a relatat Radio Vatican, cu ocazia hirotonirii unui nou episcop din Kenya, Joseph Obanyi Sagwe, folosind această oportunitate pentru a reaminti lumii îngrijorările sale.

Biserica, care operează 30% dintre unitățile sanitare din Kenya și a fost furnizoarea de asistență medicală în Kenya pentru mai mult de 100 de ani, nu se opune vaccinărilor în general. Dimpotrivă, facilitățile ei de sănătate au administrat mult timp vaccinuri, ca parte a misiunii de sănătate publica.

Însă Biserica și organizațiile sale oficiale cum ar fi Comisia Catolică de Sănătate din Kenya și Asociația Medicilor Catolici din Kenya, afirmă că programul de vaccinare antitetanic sponsorizat de OMS și UNICEF a fost aditivat cu HCG sau gonadotropina corionică umană, un hormon produs de embrionul uman după concepție, care îi permite să fie implantat în uter (HCG este substanța detectată în testele de sarcină). Când corpul primește HCG printr-un vaccin antitetanic, acționează ca un antigen, stimuland producerea de anticorpi la HCG. Acești anticorpi determina corpul femeii să respingă viitorii embrioni, producând efectiv sterilizarea.

Acuzațiile din Kenya, similare cu altele din Mexic, Nicaragua și Filipine, au condus la crearea unui comitet mixt de experți ai Ministerului Sănătății și ai Conferinței Episcopilor Catolici, la propunerea Comisiei de Sănătate a Parlamentului Kenyan, pentru a investiga afirmațiile contradictorii cu asigurările guvernului că vaccinurile antitetanos utilizate în campania de vaccinare OMS-UNICEF au fost testate și că nu s-a găsit HCG.

Ministerul Sănătății a refuzat să furnizeze Comitetului de experți flacoanele de vaccin care se susținea că au fost testate. Episcopii catolici au furnizat comisiei de experți nouă flacoane de probă care au fost utilizate în campania OMS-UNICEF. La testare, Comitetul de experți a constatat că o treime dintre flacoane a conținut într-adevăr HCG. Separat, într-un alt test, 50 flacoane de vaccin antitetanic care nu au făcut parte din campania OMS-UNICEF au fost testate și s-a constatat că nu conțineau deloc  HCG.

Ca rezultat, activitatea comisiei a fost blocată. Ministerul Sănătății a scos experții săi din Comitet și refuză să accepte un raport final privind controversa. Biserica, la rândul său, avertizează enoriașii să evite vaccinul antitetanic, solicitând ca OMS și UNICEF să ceară scuze victimelor pentru comportamentul "lipsit de etică și moralitate" și insistând că "nicio altă campanie de vaccinare ulterioară nu trebuie să se facă în această regiune fără o eșantionare riguroasă și fără testare înainte, în timpul și după campania de vaccinare."

Celor care ar putea spune că prezența HCG în vaccinuri este accidentală și că nu este vorba de nicio conspirație le amintim că planul lui Bill Gates de a reduce populația includea și vaccinările în masă.


Dr Leonard Coldwell, expert în domeniul medical, susține că nebunia vaccinarilor din ultima vreme face parte din agenda globalistă de reducere al populației. De aceea acum s-a ajuns să fie vaccinați și băieții cu Gardasil (vaccin anticancer de col uterin), iar soldații care pleacă la război sunt infestați prin vacinuri cu tot felul de substanțe experimentale care au produs de exemplu boala numită Sindromul Golfului.


Legăturile fundației Rockefeller cu aceste campanii de vaccinare au ieșit la iveală odată cu publicarea mai multor dovezi din care reiese că timp de decenii familia aflată la vârful elitei oculte și financiare a finanțat cercetarea vaccinurilor antifertilitate și a coordonat împreună cu OMS programe de distribuție a acestora la nivel global.

Surse:
VaccineFactCheck - Vatican: UNICEF and WHO are sterilizing girls through vaccines
Bill Gates recunoaşte că vaccinurile sunt folosite pentru reducerea populaţiei la nivel mondial

Christos a înviat! Adevărat a înviat?


Contactul cu ființa profundă a lui Iisus nu apare niciodată fără să te miște câtuși de puțin. Când citești din Evanghelii, când vezi un film bun, precum cele ale lui Zeffirelli sau Mel Gibson, când participi cu toată inima la o slujbă religioasă sau după o meditație reușită, sufletul ți se cutremură de măreția și grandoarea Sa.

E firesc să încerci să te gândești la importanța celor care s-au petrecut în urma cu 2000 de ani, la momentul întrupării Fiului lui Dumnezeu, deși mintea umană cu greu poate să perceapă și să înțeleagă semnificațiile acestui eveniment pentru umanitate, pentru planeta noastră și poate chiar pentru întregul Univers.

Oare cum era viața oamenilor contemporani cu El? Oare cum L-au perceput cei care L-au întâlnit sau cei care doar au auzit de El? Chiar și fără a avea acces la o mașină a timpului, chiar dacă nu știi să te proiectezi spiritual în timp și spațiu, îți poți imagina că ai trăi atunci, pe acele meleaguri.

Oare cine ai fi fost? Ai fi fost un roman, un evreu sau un negustor grec? Ai fi fost femeie sau bărbat? Ai fi fost oare unul dintre discipolii Lui, sau unul dintre fariseii care îl contestau permanent? Ai fi votat pentru eliberarea Lui sau pentru eliberarea tâlharului Baraba? Oare ai fi fost soldatul roman plin de credință a cărui slugă a fost vindecată sau unul dintre cei care l-au torturat și răstignit? Ai fi fost printre cei care aruncau cu pietre, printre cei curioși și nepasători, ori printre femeile solidare cu suferința Celui răstignit pe nedrept care l-au însoțit prin mulțimea însetată de sânge?

Cum ai fi reacționat oare la prezența celui mai important OM din istoria omenirii, Cel a cărui naștere este referința zero pentru calendarul umanității? Ai fi fost demn de această prezență, ai fi fost în stare să onorezi această sublimă Ființă?

Probabil că nimeni nu poate răspunde cu certitudine și sinceritate la aceste întrebări. Degeaba am declama acum că, dacă eram noi, sigur am fi fost printre apostoli, că am fi schimbat istoria și că Iisus n-ar mai fi fost răstignit, realitatea am putea-o afla numai dacă am fi puși în aceleași situații de viață la care uneori nici apostolii nu au rezistat, adormind în veghe și rugăciune, trădându-L cu un sărut sau lepădându-se de trei ori.

Desigur ne mai putem imagina cum ar arăta un Iisus contemporan cu noi. Într-o societate modernă și civilizată ca a noastră, cu siguranță Christos ar fi imediat recunoscut și apreciat! E adevărat, probabil că nu de către toată lumea. Poate că unii l-ar confunda cu un hipiot sau cu un hipster. Cu un adept new age sau cu un sectant. Dacă ar avea același discurs, ar putea fi considerat chiar antisemit. Sau acuzat de discriminarea comunitații LGBT.

Eventual, biserica oficială ar fi cam deranjată de unele dintre activitățile sale și de succesul Său. Iar autoritățile nu ar fi tocmai prietenoase dacă El s-ar purta la fel de reformator sau dacă ar continua să acționeze și gândească altfel decât este ”acceptabil”. Poate că l-ar întreba din ce trăiește, cu ce își plătește deplasările, cine îi sunt finanțatorii? Nu cumva cerșește? De ce nu și ia un serviciu ca să plătească impozite la stat? Nu cumva, împreună cu discipolii săi, se fac vinovați de evaziune fiscală?

Dacă azi ar încerca să repete alungarea negustorilor și schimbatorilor de bani din templu, ar constata ce imensă putere au căpătat urmașii lor, corporatiștii și bancherii. Poliția ar veni imediat și probabil că ar ajunge să fie arestat și chiar condamnat. Evident, ar fi filmat cu cătușele la mâini și dat pe toate posturile la știri, la o oră de maximă audiență, totul fiind urmat de o campanie negativă a presei în solda mafiei finanțelor și a puternicilor zilei. Ziarele și televiziunile ar titra că îndemnurile Sale către adepți: ”mâncați, acesta este trupul meu” și ”beți, acesta este sângele meu” sunt dovada practicilor sângeroase ale unei secte de canibali, ce trebuie scoasă în afara legii.


Mda. Poate că nu ar fi o idee tocmai bună ca Iisus sa vină în zilele noastre. Și să creeze asemenea tulburări sociale.. Ne-ar arăta că nimic nu s-a schimbat.
Mai bine să ne vedem liniștiți de Sărbători.


Dincolo de dogmele, clișeele și obiceiurile pe care le repetam mimetic, an de an, în aceste momente festive, din ce în ce mai mulți vom reuși, dacă suntem atenți și dacă ne interiorizăm, să descoperim adânc în sufletul nostru o particică din El, cel Inviat. Pentru ca ”Christos a înviat” să nu mai fie doar o vorbă goală. Și să putem spune onest: ”Christos a înviat în inima mea”, la care să ni se răspundă: ”Cu adevărat a înviat și în sufletul meu!”.

Și atunci când împreună, toți cei care L-am înviat în inimile noastre, vom alcătui din nou ”trupul” Lui, cu fiecare particică din noi, El va reveni.

Monumentul Georgia Guidestones - altar de sacrificii satanice?


Este oare monumentul ocult Georgia Guidestones folosit pentru jertfe ritualice cu sânge?

"Mi-am ghidat drona quadrocopter deasupra monumentului Georgia Guidestones și am văzut acolo aceste pete stranii care seamănă cu sângele uscat", povestește un american pe youtube. "Am fost foarte uimit să vad așa ceva pentru că de la sol nu se vede nici o pată."


Unele dintre petele de sânge par să fi picurat pe coloanele de susținere "Aceste pietre arată normal de la nivelul solului, dar din partea de sus se poate vedea o urmă", spune omul. "Nu știu la ce folosește, dar se pare ca este sânge!"

Petele par să fie recente, deoarece ploaia nu a apucat să le spele.  


Georgia Guidestones, cunoscut sub numele de Stonehenge-ul american, este un monument enigmatic situat în Comitatul Elbert, Georgia, din Statele Unite, şi construit la cererea unui mic grup de oameni despre care se crede că fac parte dintr-o societate secretă.

Structura gigantică de aproape 6 metri înălţime este formată din şase plăci de granit care cântăresc aproximativ 108.000 kg. Detaliul cel mai uimitor al monumentului nu este însă dimensiunea sa, ci mesajul gravat pe el: Zece reguli pentru o "Eră a Raţiunii". Cele zece linii directoare sunt scrise în opt limbi: engleză, spaniolă, swahili, hindi, ebraică, arabă, chineză şi rusă. Un mesaj scurt este înscris în partea de sus a structurii în patru limbi antice: babiloniană, greacă clasică, sanscrită şi hieroglife egiptene.

Aceste reguli ating subiecte care sunt asociate cu „Noua Ordine Mondiala”, inclusiv depopularea masivă, un guvern mondial unic, introducerea unui nou gen de ”spiritualitate”, etc. Autorii acestor reguli au cerut să rămâna anonimi in totalitate si, pana in prezent, anonimatul lor a fost pastrat in mod corespunzator. Cu toate acestea grupul misterios a lasat un text care sa explice motivele din spatele acestor reguli, un text care nu a mai fost discutat pana acum online. Cu aceste noi informatii, scopurile din spatele acestui ghid de piatra devin foarte clare, lasand putin loc pentru ipoteze. Ghidul de piatra descrie o lume „ideala” la fel cu cea imaginata si de societatile secrete oculte. Monumentul este prin urmare o dovada a unei legaturi existente intre societatile secrete, elita mondiala si presiunea pentru o dictatură a Noii Ordini Mondiale. Mai multe detalii despre monument

În contextul în care una dintre directivele de pe monument (”Menţineţi umanitatea sub 500 de milioane de persoane, în echilibru permanent cu natura.”) ar presupune un genocid - masacrarea a peste 90 % din populația planetei - oare ar fi de mirare ca monumentul masonic care seamană cu o masă sau un altar de sacrificiu satanic chiar să fie folosit efectiv la realizarea de jertfe ritualice cu sânge?

Aproape toți membri grupărilor de pedofili din Marea Britanie sunt francmasoni - declară o victimă



De câțiva ani Marea Britanie se confruntă cu dezvăluiri senzaționale despre crimele și abuzurile sexuale ale ”elitei” britanice. Scandalurile zguduie din temelii întregul establishment politic și administrativ, precum și familia regală. Condamnările se lasă încă așteptate.

În copilarie Keith Gregory a fost supus timp de doi ani abuzurilor mentale, fizice și sexuale în casa de copii Bryn Estyn din Țara Galilor. Astăzi ajuns consilier local în Wrexham, Gregory declară că a fost periodic condus de către personalul îngrijitor la un hotel unde a fost agresat sexual. În declarațiile sale mai menționează 13 alte victime care s-au sinucis.

Gregory a mai declarat BBC Radio 5 Live că el este convins de faptul că abuzatorii au scăpat până acum de justiție cu ajutorul altor masoni:

”Majoritatea erau francmasoni. Doi parlamentari, judecători de rang înalt, ofițeri superiori de poliție, traderi la bursă, oameni de afaceri din Wrexham - dar au fost și oameni din toată Marea Britanie.”

Într-o altă declarație video el a adăugat:

”Masonii trebuie investigați. Aproape toți cei aflați pe lista (de abuzatori) pe care o am, sunt membri vechi ai unor loji masonice.”



Pentru a ajuta la mediatizarea și condamnarea crimelor și a torturării sexuale a copiilor de către elita ocultă, gruparea Anonymous a lansat recent operațiunea ”Devoratorii de moarte” (#OpDeathEaters) https://twitter.com/OpDeathEaters.

Surse:
Care home paedophiles were masons
Nearly everyone on UK paedophile ring list is a Freemason says abuse victim


Paștele - de Mihai Eminescu


    Sã mînecãm dis-de-dimineaţã şi în loc de mir cîntare sã aducem stãpînului, şi sã vedem pe Christos, soarele dreptãţii, viaţa tuturor rãsãrind!

    Si la sunetele vechei legende despre suferinţele, moartea si învierea blîndului nazarinean, inimile a milioane de oameni se bucurã, ca şi cînd ieri proconsulul Pilat din Pont şi-ar fi spãlat mînile ş-ar fi rostit acea mare, vecinicã îndoialã a omenirii : ,,Ce este adevãrul?”.

    Ce este adevãrul?

    De douã mii de ani aproape ni se predicã sã ne iubim, şi noi ne sfîşiem. De mai multe mii de ani Buddha-Cakya-Muni viseazã împãcarea omenirii, liniştea inimei şi a minţii, îndurarea şi nepizmuirea, si cu toate aceste de tot atîtea mii de ani, de la începutul lumii, rãzboaiele presurã pãmîntul cu sînge şi cu cenuşã. În locurile pe unde au înflorit odinioarã cetãţi frumoase pasc pe risipe turmele, şi ceea ce necesitatea au ridicat, ura au dãrîmat; ba, chiar în numele celuia care propovãduia iubire, s-a ridicat în nenumãrate rînduri sabia şi chiar astãzi aceiaşi cruce, acelaşi simbol de mîntuire e în ajunul de a încurca (ca pretest, nu negain) Europa într-un rãzboi al cãrui sfîrşit nici un muritor nu-l poate prevedea.

    La întrebarea ce şi-o face David Strauss, scriitorul vieţii lui Iisus, de mai sîntem noi creştini sau ba, o întrebare la care rãspunde negativ, noi adãogãm alta: fost-am vreodatã creştini? — şi sîntem dispuşi a rãspunde nu.

    Mai adevãrate sînt cuvintele lui Calist, patriarhul de Constantinopol, care, într-o fierbinte rugãciune pentru încetarea secetei, descrie caracterul omenesc :

    Nu numai dragostea Ta am lepãdat, ci şi ca fiarele unul asupra altuia ne purtãm şi unul altuia trupurile mîncãm prin feluri de lãcomii şi prin nedireaptã voinţa noastrã. Deci, cum sîntem vrednici a lua facerile de bine ale Tale? Cã Tu eşti dirept, noi nedirepţi; Tu iubeşti, noi vrãjmãşuim; Tu eşti îndurat, noi neînduraţi; Tu fãcãtor de bine, noi rãpitori! Ce împãrtãşire avem cu Tine, ca sã ne şi împãrtãşim bunãtãţilor Tale? Mãrturisim direptatea Ta; cunoaştem judecata cea de istov a noastrã; propovãduim facerile Tale de bine; a mii de morţi sîntem vinovaţi; iatã, sub mîna Ta cea lucrãtoare şi care ţinea toate petrecem. Lesne este mîniei Tale celei atotputernice ca într-o clipealã sã ne piarzã pe noi şi, cît este despre gîndul şi viaţa noastrã, cu direptul este nouã sã ne dãm pierzãrii, prea direpte judecãtoriule! Dar… îndurãrii cei nebiruite şi bunãtãţii cei negrãite nu este acest lucru cu totul vrednic, prea iubitorule de oameni stãpîne!

    Rar ni s-a întîmplat sã vedem şiruri scrise cu atîta cunoştinţã de caracterul omenesc :Tu eşti bun, recunoaştem cã noi sîntem rãii-rãilor, dar bagã de seamã cã nu-i vrednic de Tine sã-ţi rãsplãteşti asupra noastrã pentru cã ai sta în contrazicere cu calitãţile Tale de atotbun îndelung rãbdãtor, lesne iertãtor.

    ,,Video meliora proboqne, deteriora sequor”

    „Vedem cele bune şi le aprobãm, dar urmãm cele rele.”

    Astfel, cu multã umilire strigãm :

    Cãlcînd aceste porunci ale Tale şi în urma poftelor şi a voilor noastre îmblînd, tot pãcatul în fieştecare zi cu osîrdie facem: clevetire, hulã, ţinere în minte de rãu, cãlcare de jurãmînt, vorba mincinoasã, vorbã de ruşine fireascã şi afarã de fire, şi ceea ce nu se aflã nici în dobitoacele cele necuvîntãtoare, acestea foarte pagîneşte, de nou le izvodim. Stinsu-s-au întru deşertãciune zilele noastre; de ajutorul tãu ne-am golit; batjocurã si rîs ne-am fãcut celor dimprejurul nostru; numele Tãu cel prea sfînt şi Inchinat prin noi a se huli de pãgîn l-am fãcut. Învechindu-ne în rãutate; şi in cãrãri neînţelepţeşte şchiopãtînd, toţi ne-am abãtut, împreunã netrebnici ne-am fãcut; nu este cine sã înţeleagã, nu este pînã la unul. Ciuma şi robia şi îmbulzeala şi sãrãcia şi multe feluri de morţi şi dese pre noi de trei ori ticãloşii! ne-au despãrţit ca prin nişte bãtãi ca acestea sã ne tragi la Tine macar nevrînd noi; ci nici aşa nu s-au fãcut ceva mai mult despre noi. Datu-ne-ai pe noi pãgînilor spre robie şi spre pradã si spre junghiere şi spre jefuire celor fãrã de lege şi nici aşa n-am înţeles, nici ne-am depãrtat de la vicleşugurile noaste şi de la fãrã-de-legile noastre. Nici prin cele de întristare, nici prin cele rele nu ne-am înţelepţit, nici prin facerile tale de bine si prin darurile tale nu ne-am fãcut mai buni!

    Si astfel a fost totdeuna.

    În loc de a urma prescripţiunile unei morale aproape tot atît de veche ca si omenirea, în loc de a urma pe Dumnezeu, omenirea necorigibilã nu-I urmeazã deloc; ci, întemeiatã pe bunãtatea lui, s-aşterne la pãmînt în nevoi mari şi cerşeşte scãpare. Si toate formele cerşirei le-a întrebuinţat faţã cu acea putere înaintea cãreia individul se simte a fi ca o umbrã fãrã fiinţã şi un vis al înşelãciunii. Conştie despre nimicnicia bunurilor lumii, înţelegînd cã aceastã viaţã cu trebuinţele ei prime e deja destul de grea pentru a o mai îngreuia cu alte scopuri deşerte decît cele pe care le are din naturã, omul totuşi pune o deosebitã valoare pe împre-jurarea de a domni asupra altora, de a robi pe alţii, de a-şi întinde stãpînirea peste tot pãmîntul, de s-ar putea.

    Ce-i ajutã lui Cezar c-a fost un om mare? Astãzi poate cenuşa lui lipeşte un zid vechi împotriva ploii şi furtunei.

    Stau oare în vrun raport mijloacele ce le punem în mişcare cu rezultatele la cari ajungem?

    Într-adevãr, privitã prea de aproape, ce ne prezintã viaţa decît împlinirea normalã a unor trebuinţe din cele mai simple? A bea, a mînca, a dormi, a se îmbrãca, adicã a-şi hrãni existenţa şi a o apãra contra intemperiilor. Conform cu acest scop, albina adunã vara ca sã aibã iarna; furnicile îşi zidesc locuinţele lor simple grãmãdind în ele merinde; bursucul îşi adunã provizii pentru iarnã, şi încolo fiecare din aceste animale lasã lumea lui Dumnezeu sã fie precumu-i, neinteresîndu-se mai departe nici de politicã nici de nimica.

    Omul, pentru îndeplinirea tot a acestor trebuinţe primare, are nevoie de un stat cu zeci de mii de funcţionari, de o oaste cu sute de mii de oameni, de drumuri de fier, de cai de comunicaţie, universitãţi şi şcoale, diplomaţi, adunãri legiuitoare, biruri, advocaţi, societãţi academice, gazete, marşandemode, teatruri, bani de hîrtie, tunuri, corãbii, prafuri de dinti, mînuşi, cîini de vînat, biblioteci, cazarme, filozofi, cafea, spitale si altele ca acestea.

    Nu-i asta o socotealã de mofluz?

    De aceea Faust, în care se întrupeazã omenirea cu poftele, ambiţia şi deşertãciunea ei, dar şi cu geniul şi setea ei de ştiinţã, stînd înaintea ultimei probleme, îşi toarnã venin dintr-o fiolã veche într-un pahar şi voieşte sã-l bea… cînd iatã cã sunã încet clopotele şi cîntecele de la Înviere… şi paharul îi cade din mînã…el e recîştigat pentru viaţã.

    Înviere — renaştere ?

    Paralel cu istoria realã a faptei, rãzboiului, cruzimii şi rãutãţii, paralel cu acea ţesãturã de egoism, vicleşug, tiranie de uliţã şi tiranie personalã, din care cea din urmã e de preferat, alãturi cu voinţa acelui soi de oameni pe cari Calist îi descrie aşa de bine în rugãciunea lui — trãieşte creierul omenirii o micã parte din viaţã deosebitã, nesupus nici politicei, nici diplomaţiei, nici rãzboaielor şi, în acele puţine momente ale lui proprii, el mãsurã depãrtarea stelelor şi adîncul mãrei, greutatea pamîntului şi uşurinţa eterului, aude florile crescînd, întrupeazã în marmurã frumuseţea liniilor şi în picturã a colorilor, discompune lumina soarelui, aflã limba ce au vorbit-o asirienii, numãrã biblioteca lui Ptolomeu şi desleagã un vechi papyros ce cuprinde leacuri egiptene.

    E în aceasta … mîntuirea ?

    Fi-va omenirea cultã, omenirea ştiutoare mai bunã decît cea neştiutoare?

    Dupã cîte ştim din trecut şi vedem azi, nu.

    Va rãmînea într-adevãr un tezaur în urma generaţiilor, însã totuşi, omul armei si acela al vicleşugului, ostaşul şi diplomatul, vor însemna mai mult în vremea lor, vor fi mai mult vieţuind decît pictorul Rafael sau muzicantul Mozart sau astronomul Newton.

    De aceea, la ademenirea muzicei cereşti, Faust rãspunde :

    ,,Aud solia, dar îmi lipseşte credinţa în ea!”

    Vin zile de înviere şi trec. Ici se salutã oamenii cu „Surrexit ! Verc Surrexit !”, dincoace cu „Hristos Voscres !” şi în toate limbele pãmîntului se repetã acest cuvînt, dar noi zicem ca Faust:

    „Die Botschaft hõr’ich wohl,  allein mir fehlt der Glaube /”

    Ba credem c-a înviat în inimele sincere cari s-au jertfit pentru învãţãtura lui, credem c-a înviat pentru cei drepţi şi buni, al cãror numãr mic este ; dar pentru acea neagrã mulţime, cu pretexte mari şi scopuri mici, cu cuvînt dulce pe gurã şi cu ura în inimã, cu faţa zîmbind si cu sufletul înrãutãţit, el n-a înviat niciodatã, cu toate cã si ei se închinã la acelaşi Dumnezeu. Tiranul ce mînã la moarte sute de mii fãrã de nici un scrupul, demagogul ce prin vorbe mãsluite trezeşte patimile cele mai negre şi mai uricioase ale mulţimii sînt adesea mai credincioşi vechei legende religioase decît Faust; poate cã, dupã orice crimã comit, s-aruncã înaintea icoanei şi şoptesc cuvintele lui Calist, cerşind iertare de la lesne iertãtorul Dumnezeu. Dar cu aceştia chemaţi, cari sînt mulţi, nesfîrşit de mulţi, nu sporeşte comunitatea creştinã: puţini sînt cei aleşi şi puţini au fost de-apururi.

    Dar rãmîie datina şi înţelesul ei sfînt, aşa cum e de mult; şi, de nu va sosi niciodatã acea zi din care sã se-nceapã veacul de aur al adevãrului şi al iubirii de oameni, totuşi e bine sã se creadã în sosirea ei, pentru ca sã se bucure cei buni în „ziua învierii”, cînd ne luminãm prin sãrbãtoare şi ne primim unul pe altul şi zicem fraţi celor ce ne urãsc pe noi şi iertãm pe toţi pentru înviere, strigînd cu toţii:

    „Christos au înviat!”

    [Mihai Eminescu, 16 aprilie 1878 ]


Urmărește filmele:
Iisus din Nazaret - Regia Franco Zeffirelli
Patimile lui Hristos (The Passion of the Christ) - Regia Mel Gibson

Grecia ar putea să naţionalizeze băncile şi să introducă o monedă proprie în paralel cu euro


Grecia ar putea să naţionalizeze băncile şi să introducă o monedă în paralel cu euro pentru plata obligaţiilor, dacă ţările din zona euro nu renunţă la o parte din cerinţe pentru deblocarea de noi fonduri din împrumutul contractat de la UE, FMI şi BCE, au declarat surse apropiate guvernului elen.

“Vom închide băncile şi le vom naţionaliza, după care vom elibera hârtii IOU (I owe You – îţi sunt dator), dacă va fi nevoie, şi stim cu toţii ce înseamnă asta. Dar ceea ce nu vom face, va fi să devenim protectoratul UE”, au afirmat sursele menţionate pentru The Telegraph.

Potrivit surselor, guvernul condus de Alexis Tsipras este hotărât să plătească la timp salariile şi pensiile din sectorul public, chiar dacă nu va mai avea bani pentru rambursarea unei datorii de circa 450 milioane de euro scadentă pe 9 aprilie.

“Suntem un guvern de stânga. Dacă avem de ales între a plăti FMI şi a plăti populaţiei, nu este tocmai o dilemă dificilă”, a afirmat un reprezentat al guvernului.

Miercuri, guvernul de la Atena a informat creditorii că va rămâne fără lichidităţi pentru plata obligaţiilor începând cu data de 9 aprilie şi a cerut deblocarea necondiţionată a ultimei tranşe din împrumutul extern, solicitare respinsă de partenerii internaţionali.

Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar în sumă totală de 240 de miliarde de euro încheiat cu Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional în 2010, însă creditorii au condiţionat acordarea acestei tranşe de adoptarea unor reforme de austeritate.

“Vor să ne pună într-o poziţie în care suntem nevoiţi să dăm faliment în faţa populaţiei sau să semnăm un acord care este toxic din punct de vedere politic. Dacă acesta este scopul lor (al creditorilor – n.r.), atunci vor trebui să se descurce fără noi”, au afirmat sursele citate de The Telegraph.

Ministrul de Interne elen, Nikos Voutsis, a declarat miercuri că dacă Grecia va fi pusă în situaţia de a alege între plata datoriilor către FMI şi plata salariilor, va alege a doua variantă.

Comentariul lui Voutsis a fost ulterior contrazis de un purtător de cuvânt al guvernului de la Atena, care a afirmat că Grecia nu va depăşi termenul limită pentru plata datoriei către FMI.

Afirmaţia a fost reluată vineri de către un secretar de stat în Ministerul Finanţelor Dimitris Mardas, care a declarat că Grecia îşi va plăti datoriile scadente la timp, scrie mediafax.ro

Ca raspuns la sancțiunile economice, Rusia și-a creat propriul sistem de tranzacții electronice


Rusia a inceput sa foloseasca un sistem propriu de tranzactii cu cardul, de la 1 aprilie, pentru a reduce dependenta cetatenilor de sistemele straine de plata.


Operatorii Visa si MasterCard au avut ca termen limita data de 31 martie pentru a se alinia noului sistemul national, dar Visa a refuzat si a fost nevoita sa plece din Rusia, anunta agentia Sputnik News.

"Trecerea la un sistem de plata cu cardul national a fost facuta in interesul utilizatorilor si este destinata punerii in aplicare a operatiunilor din cadrul sistemelor internationale de plati, indiferent de factori externi", arata Banca Centrala a Rusiei.

Legea a fost promulgata de Vladimir Putin inca din 2014, ca o masura de protectie a operatiunilor financiare din interiorul Rusiei.

"Primul lot de carduri bancare rusesti va fi emis in vara acestui an" a anuntat Timur Batyrev, seful departamentului pentru coordonarea Sistemului National de Carduri Bancare din cadrul Bancii Centrale a Rusiei.

Oficialii din institutie preconizeaza ca in urmatorii doi ani cifra cardurilor emise se va ridica la 100 de milioane.

Oficialii de la Moscova privesc acest sistem ca pe o metoda de asigurare a suveranitatii economice dupa ce, in toamna anului trecut, mai multi parlamentari europeni au solicitat excluderea Rusiei din sistemul electronic de plati internationale SWIFT.

In replica, Banca Centrala a Rusiei a amenintat cu crearea unui sistem alternativ dezvoltat in comun cu alte tari, printre care si China.

Pana acum, 91 de institutii financiare din Rusia au fost cooptate in cadrul unui sistem intern de tranzactii electronice creionat dupa modelul SWIFT.

Sursa:Businness24