"Sunt epoci în care nu poti inainta decat mergand contra curentului" - Mircea Eliade

BNR a păgubit statul român cu miliarde pentru a salva băncile



Băncile din România au fraudat sau au ajutat la fraudarea populaţiei şi a firmelor, sub atenta supraveghere a Băncii Naţionale, acuză economistul Lucian Isar.

Una din temele predilecte ale retoricii BNR este aceea că, deşi a ratat propriul obiectiv în 11 din ultimii 12 ani, a gestionat sistemul de stat fără ajutor de la statul român, însă acest lucru este fals, atrage atenţia economistul Lucian Isar, într-un articol publicat pe site-ul personal.

"Sistemul bancar a fost susţinut ascunzând pierderile reale cu ştirea BNR şi cedarea de avuţie din partea statului român. Băncile ce operează în România au fraudat sau au ajutat la fraudarea populaţiei şi a firmelor, sub atenta supraveghere a BNR. Găurile au fost acoperite prin mai multe canale. Unul din cel mai transparent a fost cel al titlurilor de stat.

Toată lumea realizează acum, după 8 ani, că politica monetară şi de credit a generat, declanşat şi agravat criza din România. Cursul de schimb la 3,1, creditare în valută cu mesaje de leu tare, dobânzi la lei extrem de ridicate inclusiv când toate celelalte bănci centrale coborau dobânzile", a declarat fostul ministru.

Potrivit economistului, ascunderea pierderii băncilor de către statul român nu e nouă. În cazul Bancorex, pierderea a fost acoperită de toţi românii care făceau plinul de benzină, timp de 10 ani.

"Injectarea de bani în sistemul bancar prin canalul titlurilor a fost orchestrată de BNR şi achitată de populaţie şi firme prin taxe şi impozite. BNR a ţinut dobânzile sus în piaţă inclusiv după declararea oficială a crizei în România. Acest "mic" amănunt a afectat negativ economia reală dar a permis finanţarea datoriei publice la dobânzi ridicate, de care au profitat băncile.

Cea mai mare deţinere de titluri o au băncile comerciale iar ca şi proxy după ajustarea cu dimensiunea bilanţului, cele cu probleme. Mai pe şleau, cu cât mai problematică banca cu atât mai multe titluri în bilanţ (proporţional). Băncile Nu pot cumpăra titluri în sume foarte mari la o singură emisiune. Prin urmare au avut nevoie ca BNR să ţină dobânzile ridicate ani la rând", a explicat Lucian Isar.

Pentru a arăta dimensiunea banilor pierduţi de bugetul statului doar pentru că BNR a ţinut dobânzile sus pentru a ajuta băncile să acopere pierderile, Lucian Isar prezintă următorul calcul:
– Dobânzile au coborât de la aprox 9% la 2,75% la perioade de 5 ani
– Să admitem pentru simplificare, diminuând pierderea repurtată de stat, că descreşterea lentă a dobânzilor cu care se împrumută statul român în moneda naţională a fost de doar 5%
– Datoria în moneda naţională în această perioadă deţinută de bănci a fost mult peste 10 miliarde de euro echivalent
– Să admitem pentru simplificare, diminuând pierderea repurtată de stat, că suma împrumutată de stat în monedă naţională în această perioadă a fost de doar 10 miliarde de euro
– Durata modificată a unui instrument cu maturitatea la 5 ani este în jurul a 4,3 ani
– Să admitem pentru simplificare, diminuând pierderea repurtată de stat, că statul s-a împrumutat cu această durată medie de 4,3 ani în această perioadă

"Rezultă o pierdere netă pentru statul român (la prima aproximare) de nici mai mult nici mai puţin de 2,15 miliarde de euro adică aproximativ 1,4% din PIB-ul României spart de BNR pentru a ascunde pierderile băncilor.

Cetăţenii au plătit taxe şi acestea s-au dus pe plata costului suplimentar al finanţării doar pentru că BNR nu a coborât dobânzile cum era necesar. Pierderile repurtate de economia reală depăşesc în această perioadă 20% din PIB", a concluzionat Lucian Isar.

Sursa: Epoch Times
 

A fi „nebun” într-o societate bolnavă…

…este de fapt un lucru sănătos.

A fi „normal” înseamnă a fi bolnav. Krishnamurti spunea că „Nu este semn de sănătate să fii bine adaptat la o societate profund bolnavă.” Cu toate acestea, fiind născuți și crescuți într-o astfel de societate, majoritatea oamenilor nu își dau seama de acest lucru ori de contribuția lor la felul în care arată sistemul în care trăim – sunt asemeni peștilor care trăiesc sub apă însă nu realizează că mediul lor este unul acvatic sau că sunt parte din ecosistemul maritim.

În societatea actuală, a fi „normal” înseamnă a fi spălat pe creier de la o vârstă foarte fragedă timp de mai bine de 12 ani prin ceea ce numim „educație” sau școală; a lucra ca un sclav aproape toată viața pe un salariu de nimic și intrând în competiție cu alții pentru a-ți asigura supraviețuirea; a consuma încontinuu într-o manieră inconștientă tot felul de produse ca urmare a manipulării prin marketing, în tot acest timp dăunând planetei care ne susține și otrăvindu-ne organismele prin consumarea de alimente care duc la apariția bolilor; a te supune regulilor și a crede în dogme transmise de cei cu autoritate; a fi pasiv și lipsit de creativitate; a te suprima pe tine însuți în nenumărate feluri; a trăi în suferință și cu toate acestea a nu face nimic pentru a o depăși.

Dacă te gândești puțin, acest mod de a trăi nu este deloc în regulă, este chiar unul bolnav, însă este acceptat și considerat a fi sănătos de aproape toată lumea, și mai mult decât atât, răsplătit de societate. Acei oameni care reușesc cel mai bine să trăiască în acest fel sunt considerați a fi cei mai de succes, sunt cei mai respectați, pe când cei care sunt diferiți, mai conștienți și mai inteligenți, cei care își doresc să urmeze o altă cale în viață, sunt ridiculizați și percepuți într-o manieră negativă ca și cum ar fi niște ciudați sau chiar „nebuni”.

Dar care este scopul să trăim așa cum o fac toți ceilalți din jurul nostru, după niște rețete prestabilite? Ne putem bucura de viață urmându-ne propria cale, trăind așa cum simțim noi cu adevărat, în acord cu sinele nostru real. Însă, din păcate, nu sunt mulți cei care reușesc să privească lucrurile și viața în afara programării la care au fost supuși, cei care reușesc să iasă din „matrix-ul” în care au trăit atât de mult timp. Dar totuși există și astfel de oameni, cei care încep să se trezească, cei care nu își mai trăiesc viața în funcție de așteptările celor din jur, de așteptările societății, în funcție de „așa se face”, „așa trebuie”, „asta e calea tradițională”.

Într-un fel ai putea spune că acești oameni sunt cei care se răzvrătesc împotriva „normalității”, cei care sunt sinceri atât cu ei cât și cu ceilalți, iar acesta poate fi cel mai dificil lucru pe care l-ar putea face. De ce? Pentru a-ți susține propriul adevăr în fața celorlalți ai nevoie de curaj deoarece este un lucru riscant să fii sincer într-o lume în care cei mai mulți trăiesc în minciună. Ceilalți ți se vor împotrivi pentru că ai părăsit „turma”, pentru că ai ales o cale non-tradițională, te vei confrunta cu credințele lor limitative de tip copy/paste și vei avea de înfruntat multe dificultăți, însă, pentru a depăși toate acestea, va trebui să îți continui drumul fără a privi înapoi, să ai puterea să nu te lași influențat de negativismul din jurul tău.


Mulți oameni care au avut curajul de a se răzvrăti împotriva „normalității” societății noastre bolnave nu au reușit să facă față consecințelor propriilor decizii și acțiuni. Când nimeni nu îți acceptă unicitatea, când te simți neînțeles și când ceilalți încearcă să te împiedice să îți exprimi autenticitatea sau când încearcă să te aducă la „normalitate”, poți cu ușurință să îți pierzi curajul și să devii anxios și nefericit. De aceea unele dintre cele mai mari minți ale lumii s-au confruntat cu probleme psihice și emoționale serioase. Și chiar dacă acum, după mult timp de la moartea lor, sunt recunoscute ca genii, când trăiau erau considerați „nebuni” sau ciudați.

Când conștientizezi că ceva nu este în regulă cu felul în care trăiești, în care trăim cu toții, și te hotărăști să îți recapeți libertatea și să o iei pe o altă cale, este foarte posibil să te confrunți cu nenumărate obstacole. Cei din jur și mai ales apropiații, prietenii și membrii familiei vor face tot posibilul pentru a-ți împiedica evoluția, cu intenția de a te „ajuta” să devii normal din nou, exact așa cum sunt ei. În loc să te susțină în drumul tău și să te încurajeze să îți dechizi aripile și să zbori cât mai sus, te vor descuraja și te vor trage după ei ca să suferiți împreună.

Îndrăznește să ieși din tipare!

Undeva în interior știi și tu că ai putea să-ți trăiești viața într-o manieră mult mai frumoasă. Și așa și este. Chiar dacă la început îți va fi greu și ți se va părea cel mai dificil lucru de obținut, este de fapt singurul lucru pentru care merită să depui tot efortul, pentru că, altfel, care mai este scopul vieții dacă nu bucuria de a trăi? Ce rost are să îți irosești întreaga viață doar pentru că alții ți-au spus cum ar trebui să trăiești?

Dacă îți dorești să trăiești așa cum vrei tu, și nu așa cum se așteaptă ceilalți, trebuie să ai curajul de a fi puțin „nebun”, nebun în acord cu standardele societății, să îți asculți vocea interioară, să îți urmezi chemarea și să nu te intereseze ce cred alții despre tine, să fii dispus să te confrunți cu greutăți fără a renunța la obiectivele tale și să faci tot posibilul să îți transformi visele în realitate.

Indiferent cât de greu ți-ar fi, toată suferința îți va fi recompensată odată cu crearea unei vieți noi, o viață trăită în bucurie, împlinire și liniște interioară. În plus, suferința merge mână în mână cu schimbarea, așa că permite-i să te ghideze în transformarea ta!

un articol adaptat de ursula-sandner.com după theunboundedspirit.com

Minciuna realității paralele în care trăim - video



„În această clipă, ai putea fi oriunde şi ai putea face orice. Dar stai singur în faţa unui ecran. Ce ne opreşte să facem ce ne dorim? Să fim ceea ce vrem să fim?”, se întreabă Spencer Cathcart, autorul unui material video intitulat „The Lie We Live” (MInciuna în care trăim), despre cum cei mai mulţi dintre noi îşi trăiesc vieţile zi de zi. 

„În fiecare zi ne trezim în aceeaşi cameră şi urmăm aceeaşi cale, de a trăi la fel ca ieri. Dar, cândva, fiecare nouă zi era o aventură. Pe parcurs, ceva s-a schimbat. Înainte, zilele noastre erau nesfârşite, acum zilele noastre sunt programate. Asta înseamnă să devii adult, să te maturizezi? Să fii liber? Suntem cu adevărat liberi?

Mâncare, apă, pământ.

Principalele elemente de care avem nevoie pentru a supravieţui sunt deţinute de către corporaţii. Nu există hrană pentru noi în copaci, nici apă proaspătă în izvoare, nici pământ să ne construim case. Dacă încerci să iei ceea ce îţi oferă Pământul, ajungi la închisoare. Aşa că ne supunem regulilor lor. 

Descoperim lumea prin intermediul cărţilor de şcoală. Ani la rând stăm şi regurgităm ce ni se spune. Suntem testaţi şi notaţi precum subiecţii unui studiu de laborator. Suntem crescuţi să nu fim diferiţi, să nu facem o diferenţă în această lume. Suntem suficient de deştepţi încât să ne facem treaba la locul de muncă, dar să nu ne întrebăm de ce o facem. Aşa că muncim şi iar muncim, fără să mai avem timp să ne trăim viaţa pentru care muncim. Şi aşa vine o zi în care suntem prea bătrâni pentru a mai munci. Atunci suntem lăsaţi să murim şi copiii noştri ne înlocuiesc în acest joc”.

Invitație la Ziua Internațională Yoga, marți 21 iunie 2016



Organizația Națiunilor Unite a stabilit oficial, începând cu anul 2015, ZIUA INTERNAȚIONALĂ YOGA în data de 21 IUNIE. Cu această ocazie, MARŢI 21 IUNIE 2016, şcoala noastră de yoga va organiza un program spiritual care va cuprinde: prezentarea unor exerciţii yoga (asana-e), realizarea unei spirale yang® și alte surprize.

În BUCUREŞTI, această manifestare se va desfăşura în PARCUL TINERETULUI (intrarea din strada Cuţitul de Argint), începând cu ora 17.00:
17:00 Exerciții specifice HATHA YOGA

Asane exemplificate
1)    18:15-18:25 Bhujangasana
2)    18:25-18:35 Sukhasana
3)    18:35-18:45 Vajrasana

18:45-19:00 Formarea spiralei
19:15-19:18 Consacrare
19:20-19-22 Invocarea îngerului păzitor (opțional)
19:22-19:30 Meditație ghidată: Inima Lumii
19:30-20:00 Meditație: De la pacea divină lăuntrică la pacea planetară pentru toți
20:00-20:03 Mulțumirea

Acest program spiritual este susținut subtil-telepatic de către profesor yoga Gregorian Bivolaru.
Cei care doresc să participe la programul de Hatha Yoga sunt rugați să vină îmbrăcați în ținută lejeră şi să aibă un izopren.

Câteva repere din programul special LIVE MISA Senzațional TV pentru această zi:
  • 00:30-00:40 – Prezentare: Despre solstițiul de vară – Zoltan Bartha;
  • 00:50-02:20 – Meditaţie de comuniune intensă, profundă şi tainică pentru a intra în stare de rezonanţă ocultă cu momentul SOLSTIŢIULUI DE VARĂ;
  • 19:22-19:30 – Meditație ghidată: Inima Lumii;
  • 19:30-20:00 – Meditație: De la pacea divină lăuntrică la pacea planetară pentru toți;
  • 20:05-23:30 – Reluare – Selecțiuni din programul transmis cu ocazia Zilei Internaționale Yoga – 21 iunie 2015
Pentru mai multe detalii legate de program, consultați pagina de LIVE.
Tot cu această ocazie, Academia de Yoga Online Atman sărbătorește un an de activitate printr-un program de 24 de ore evenimente spirituale gratuite, în 7 limbi.

Vă aşteptăm cu drag!

Sursa

Renumitul om de știință Michio Kaku susține că poate demonstra existența lui Dumnezeu


Unul dintre cei mai respectaţi oameni de ştiinţă contemporani, susţine că a găsit dovada faptului că totul este guvernat de acţiunea unei singure forţe.

Profesorul în fizică teoretică Michio Kaku susţine că a creat o teorie care poate demonstra existenţa lui Dumnezeu. Informaţia a creat o mare agitaţie în comunitatea ştiinţifică, deoarece Kaku este considerat unul dintre cei mai importanţi oameni de ştiinţă contemporani, unul dintre creatorii şi dezvoltatorii revoluţionari ai Teoriei Corzilor, fapt pentru care este foarte respectat în întreaga lume.

Conform spuselor lui Michio, trăim într-un „Matrix”: „Am ajuns la concluzia că trăim într-o lume construită după reguli create de o inteligenţă, nu foarte diferită de jocul dumneavoastră preferat pe calculator, desigur mult mai complex şi de neconceput. Analizând comportamentul materiei la scară subatomică, afectată de semi raza primară de tahioni, un minuscul punct în spaţiu, pentru prima dată în istorie, complet liber de orice influenţă a universului, materie, forţă sau lege, este perceput într-o formă inedită: haosul absolut. Credeţi-mă, tot ceea ce azi numim întâmplare nu ar mai avea sens. Pentru mine este clar că trăim într-un plan guvernat de reguli create şi nu determinate de zaruri ale universului”, a spus omul de ştiinţă.

Adevărul despre diabet! Pancreasul se poate reface prin alimentație sănătoasă


DIABETUL NU E, PRACTIC, O BOALĂ!

În urmă cu câţiva ani, scriam despre DIAVIT – cel mai nou şi mai eficient tratament natural pentru diabet, inventat de prof. univ. dr. Roman Morar. Pe atunci, neobositul savant clujean dădea noi speranţe bolnavilor din România. Între timp, distinsul nostru interlocutor a ajuns la rezultate excepţionale, dar şi la concluzii uimitoare, pe care dorim să vi le împărtăşim.

D-le prof. Morar, aţi cercetat minuţios diabe­tul, iar tratamentul cu DIAVIT a salvat mii de bol­navi din ţara noastră. Care sunt concluziile ulti­me­lor dvs. studii?

În ultimii ani, am făcut mulţi paşi noi în înţe­le­ge­rea acestei boli încă necunoscute de omul mo­dern. Eu studiez diabetul din 1982, când deja aveam brevet pe Eridiarom. Tratând iniţial diareea la ani­male, am văzut că ace­laşi tratament are succes şi la oameni. Numai că au înce­put să-mi scrie pacien­ţii: „Eu am avut diaree şi mi-a trecut, mă simt foarte bine, dar având şi diabet, observ că după trata­ment mi-a scă­zut glicemia şi văd mult mai bine. Ce să fac? Ce regim să ţin? Cum pot să beneficiez în continuare, de aceste re­zul­­tate în boala dia­betică?”. Eu nu ştiam nimic despre diabet și nici nu voiam să mă ocup de această boală, care mi se părea inabor­da­bilă. „Ce facem în continua­re?”, mă tot întrebau bol­navii. Ce să le răspund? Nu puteam să-i trimit în altă par­te, să afle informaţii des­pre un produs inventat de mine! Am luat din biblio­teci cărţile despre diabet şi am început un lung stu­diu. În toate scria că dia­betul e o boală incura­bilă. „Cum Dumnezeu să fie incura­bilă, dacă oame­nii spun că se simt bine?” - mă între­bam. Atunci am lă­sat cărţile şi am pornit pe drumul cercetării. M-am dus la Endocrinologie, am găsit un om interesat de experimentul pe care voiam să-l realizez şi l-am între­bat: „Domnule, poţi îmbolnăvi animale de diabet?”. Mi-a răspuns: „Da, diabetul poate fi indus cu un anti­biotic puternic!”.

În 2001, timp de un an, el a îmbol­năvit şi eu am tratat şobolani cu diabet și le-am ur­mă­rit histologic pancreasul. Ce-am constatat? După două luni de tratament natural, celulele au început să se refacă, iar după trei luni, întreg pancreasul era refă­cut! Practic, în 2001 am descoperit şi brevetat produ­sul DIAVIT, cu care tra­tăm diabetul. Aşa cum scrie şi în cererea de înre­gis­trare, este „un produs medica­men­tos vegetal, destinat prevenirii şi tratării diabe­tului”. În 2004, cercetătorii de la Harvard, lucrând pe culturi de celule, au desco­perit cam acelaşi lucru. Ei au lucrat pe celule beta; noi am lucrat direct pe ani­male şi am văzut histologic ce se întâmplă. Ulterior, după reconfir­ma­rea interna­ţio­nală a posibilităţii de regenerare a pancreasului, am prins mai mult curaj. În plus, aveam deja sute de oa­meni în observaţie, ma­jo­ritatea salvaţi de la trata­mentul alopat!

În acest timp, aţi elaborat şi un regim alimen­tar, care împreună cu tratamentul natural ajută la refacerea completă a pancreasului...

Sincer, regimul alimentar mai mult l-am dibuit... Mă tot întrebam de ce sunt atâtea boli la omul mo­dern. Modern şi bolnav! După cinci teze de doctorat experimentale, toate despre diabet (trei în medicina veterinară şi două colaborări în medicina umană), am ajuns la unele concluzii. Am pornit de la o observaţie: preotul, la înmormântare, zice în toate limbile: „Din pământ eşti, în pământ te vei întoarce”. Cum vine asta? Suntem din pământ? Spune preotul prostii? Nicidecum! De la naştere până la trecerea în nefiinţă, bunicii noştri mâncau numai roadele pământului. Nu erau pe-atunci alimente cu zeci de chimicale în ele! Din păcate, omul modern îşi sapă singur groapa, cu dinţii! Nesilit de nimeni! În dorinţa lui de a face bine, face tot mai rău! Produsele chimice nu au ce căuta în intestinul omului, pentru că nu pot fi pre­lucrate! Se spune că omul se adap­tează, dar nu-i adevărat! El este făcut perfect, este perfecţiunea întruchipată, nu poţi să-i aduci vreo modificare! Şi nu s-a schimbat deloc de când e pe pă­mânt! Dar progresul le ia oamenilor minţile! De dra­gul banului se iscă conflicte şi răz­boaie, pentru că industria de armament aduce profi­turi uria­şe! La fel face şi industria de medicamente: la prima vedere, lumea crede că specialiştii lucrează să găseas­că noi leacuri pentru bolile omenirii, dar ei mai multe suferinţe produc, din cauza toxicităţii şi efectelor secundare date de medicamentele chimice! De dragul banului, tre­buie să producă ceva! Socie­tatea „de consum” în care trăim e dis­truc­tivă pentru om! Otră­veşte lumea cu bună ştiinţă, singu­rul scop fiind pro­fitul!

Celule pancreatice văzute la microscop, înainte și după tratamentul cu DIAVIT

Atunci, ce ar trebui să facem? Să devenim vege­tarieni cu toţii?

În urmă cu peste 40 de ani, am participat la deschiderea Insti­tutului Oncologic din Cluj şi nu existau copii cu cancer, nici de sto­mac, nici de colon! Acum nu mai încap în spi­tale! O adevărată tra­gedie, la care asistăm nepăsători! Cum a ajuns ţara noastră fruntaşă în Europa la acci­dente vasculare, cancer şi obezitate? Avem cel mai fertil pământ, dar zace nelu­crat! Fructele, legumele şi zarzavaturile autoh­tone ne pot salva, dar cineva trebuie să le producă, iar populaţia să le consume! Mă crucesc să văd că, în diabet, se scot fructele din alimentaţie. De ce? Pentru că sunt dulci? Astfel se limitează aportul de vitamine şi săruri minerale din organism, iar ele au un rol esenţial în menţinerea elasticităţii vaselor sanguine şi în buna funcţionare a organismului!

Îmi spunea o doamnă că a făcut trei operaţii pe cord şi am întrebat-o: „Câte fructe mâncaţi dvs. zil­nic?”. „Nu mănânc deloc”. „Păi, cine vreţi să vă ţină cordul sănătos, dacă nu mâncaţi fructe?” În mediul rural, părinţii şi bunicii noştri adunau fructele de sezon şi le mâncau! Fără fructe în alimentaţie, va­sele de sânge îşi pierd elasticitatea, ne creşte tensiu­nea arterială, apoi vasele mici se sparg în creier, ochi, cord, rinichi, extremităţi, în organele sexuale şi ficat... acestea fiind cele mai vascularizate organe din orga­nism! Exact acele organele unde apar şi „efectele se­cundare” ale diabetului! Dacă vrem să fim o naţie sănătoasă, trebuie să ne trezim şi să ne întoarcem la agricultura tradiţională, care ne poate salva.

Să înţelegem că fructele dulci pot ameliora efectele diabetului?

Bineînţeles! Dar schimbarea alimentaţiei după ani întregi în care ne-am hrănit cu chimicale nu ne va vindeca pancreasul. Se impune şi un tratament adecvat! A trata înseamnă a ameliora, a îmbunătăţi starea de sănătate a unui om. Dar în cărţi scrie că diabetul este boală incurabilă! Eu nu pot să cred şi să înţeleg asta, exceptându-i pe oamenii care trăiesc pentru a mânca şi atât! Eu am introdus obligatoriu în dieta diabetică fruc­tele dulci: struguri, mere, prune, pere, banane etc., indiferent cât sunt de dulci (deocamdată, nu sunt făcute de om!) cel puţin 0,5 kg zilnic, şi tot atâtea salate de crudităţi şi zarzavaturi, unde pe primul loc sunt cruciferele (varza cu familia ei). Apropo de salate: aproape un milion de români merg anual în Grecia, la mare, şi probabil tot atâţia în Turcia. Se bronzează şi vin acasă fericiţi! Dar oare niciunul nu vede că la fiecare masă sunt 10-15 feluri de salate de crudităţi? Nu suntem deloc recep­tivi la normalitate şi nu copiem obiceiurile sănătoase! Însă vitaminele şi sărurile minerale le luăm doar din aceste două grupe de alimente! Cine nu le consumă sigur ajunge bolnav!

Referitor la medicamentele antidiabetice mo­derne, aţi sesizat efecte terapeutice notabile în trata­mentul diabeticilor?

În 1997 s-a tradus în limba română o carte im­por­tantă, care se scrie poate o dată la 20 de ani: „Fi­zio­logia umană şi mecanismele bolilor”, de americanul Ar­thur G. Guyton, Editura Amaltea. În capi­tolul despre tratamentul diabetului se abordează tera­pia cu insulină, dieta, legătura dintre diabet şi obezitate. Se menţionează că „boala poate fi con­tro­lată prin simpla scădere ponderală”, că legătura din­tre tratament şi arterioscleroză este o anomalie a me­ta­bolismului lipidic şi, practic, se încheie cu coma dia­betică. Nu scrie nimic despre diabet de tip I şi diabet de tip II. De fapt, se înțelege că există diabet şi atât! Tratamentul se face diferit: cu insulină la copii şi tineri, cu tablete la adulţi şi vârstnici, iar în ultima fază se apelează tot la insulină! Dar şi tra­tamentul cu insulină ridică probleme! Ştiţi ce se în­tâm­plă? Există trei tipuri de insulină: insulină ra­pidă - care iese din organism în 6-8 ore, insulină len­tă - care se elimină din organism în 18-20 de ore şi Lantus - care ajunge în 3 ore la valoare maximă şi după 24 de ore e tot acolo (aceasta se foloseşte cel mai mult, mai ales la copii). Nu-i deloc normal, fiind­că organis­mul nu trebuie „scăldat” în insulină. La un om nor­mal, care mănâncă de trei ori pe zi, insulina este acti­vă în organism 2-4-6 ore, nu 24 din 24! Ce fac ceilalţi hormoni? Intră în concediu de odihnă? Ne­norocirea e că acest Lantus, după 24 de ore e tot în organismul bolnavului, care-şi face altă injecţie, că aşa i-a recomandat medicul. Ziua urmă­toare la fel, şi tot aşa, insulina se cumulează şi ajunge la valori foarte mari, ceea ce este periculos. Cât supravieţuieşte omul în felul acesta?

În boala diabetică există şi perioade în care orga­nis­mul îşi revine de la sine (aşa-zisa remisie), când glicemia se stabilizează la valoarea normală sau este aproape de normal. Dar în cărţile de medicină scrie aşa: „În timpul remisiei, este important să nu se oprească administrarea insulinei”. Cum vine asta? Mai departe, scrie aşa: „Ţinta terapeutică în remi­sie este păstrarea funcţiei celulelor beta pancrea­tice”. Cum păstrăm funcţia lor, când de fapt le blocăm? N-ar fi mai logic să oprim tratamentul cu insu­lină? Aflăm că insulina „protejează”, şi pancrea­sul are ne­voie de o perioadă de odihnă! Păi dacă nu lăsăm pan­creasul să producă insulină, nici n-o s-o mai facă vreo­dată, pentru că un organ nefolosit îşi pierde func­ţia! Nu sunt împăcat cu această abordare şi mă deran­jează mult că din tratamentul cu insulină nu putem scoate acest Lantus! Din cauza acestui tip de medicamente apar situaţii în care copiii fac hipo­gli­cemie – mama unui copil de 6 ani mi-a spus că i-a găsit insulinemia 87, când trebuia să fie maximum 20!

Ce înseamnă acest lucru? Că tratamentul dia­betului este greşit?

Vă spuneam că în cărţile de medicină scrie că diabetul este o boală incurabilă... Atunci, despre ce tratament poate fi vorba? Nu poate să afirme nimeni că tratamentul care se face azi, mai ales cu tablete, tratează diabetul. Din contră, îi înfundă mai rău pe bieţii bolnavi, pentru că Metformina (substanţă larg folosită la noi în ţară, în Agenda Medicală având 27 de denumiri comerciale) afectează funcţia renală și funcţia hepatică şi provoacă greaţă, vărsături, dureri ab­dominale, flatulenţă, scădere în greutate, diaree. Mai contează atunci că-i şi hipoglicemiant? Păi dacă unui om îi produci diaree, nici nu trebuie să-i faci altceva! Îl termini! Toate celelalte substanţe folosite în diabet sunt cam pe acelaşi calapod; doar numele-i schimbat! Sunt şi medicamente foarte scumpe, de exemplu Actos, care costă 200 de lei cutia cu 28 de comprimate şi conţine pioglitazonă, o substanţă despre care se ştie că agravează diabetul zaharat! Sunt convins că mulţi diabetici îl folosesc, totuşi! În diabet, doar tratamentul cu insulină este singurul care se apropie cât de cât de normal...

Pe ce vă bazaţi afirmaţiile?

În primul rând, pe cercetări experimentale prin care am demonstrat, încă din 2001, că insulele Lan­gerhans din pancreas şi celulele care îl formează se refac (Brevetul nr. 121369)! Apoi, mă bazez pe cele cinci teze de doctorat care au avut ca temă su­biecte din diabetul experimental. Rezultatul unei teze a fost publicat integral în Handbook of Type 1 Dia­betes - Mellitus, Etiology, Diagnosis and Treatment, NY 2010, pag. 491-501, ca noutate abso­lută! De asemenea, ne bazăm pe experienţele făcute pe animale, cu rezultate publicate începând din 1990, când am observat efectul hipoglicemiant al ERIDIA­ROM-ului pe purcei, pe miei şi pe iepuri. Apoi, pe abordarea originală în prevenirea acestei boli, prin schim­barea completă a regimului ali­men­tar şi inter­zicerea alimentelor industriale. Nu în ultimul rând, îmi sprijin afirmaţiile pe rezul­tatele obţinute de miile de oameni de toate vârstele, cărora, dacă respec­tă indi­caţiile şi urmează tratamen­tul natural, li se refac celu­lele pan­creasului şi se simt foarte bine.

D-le profesor, sunt foarte inte­resante obser­vaţiile dvs. ştiinţifice, dar cred că vă veţi pune în cap toţi medicii care tratează dia­betul!

Ştiu, dar pot să trăiesc cu gândul ăsta. Ştiţi vor­ba aceea: „Nimeni nu-i profet în ţara lui!” Me­dicina alopată ar trebui să aibă o altă abordare: să prevină apariţia acestei boli, nu să-i trateze efectele cu substanţe chimice, care pe de o parte repară cât de cât, dar pe alte zeci de căi mai mult strică echi­librul organismului.

Citiți continuarea articolului aici