Dhammapada - Buddha

51. Ca o floare frumoasa, viu colorata, dar fara miros, sunt cuvintele frumoase dar fara roade ale celui care nu actioneaza conform lor.

52. Dar ca o floare frumoasa, viu colorata si frumos mirositoare, sunt cuvintele frumoase si pline de roade ale celui care actioneaza conform lor.

Aici parfumul florii este simbolul starilor de fericire pe care acesta il produce in sufletul omului. Cel care doar rosteste cuvinte frumoase, cel care doar vorbeste de invataturi spirituale dar el nu se preocupa sa le puna in practica in fiinta sa, nu va beneficia nici el de fericirea asociata binelui, si nici nu va putea sa daruiasca altora acea fericire. In schimb cel care traieste in propria sa fiinta ceea ce el predica, va putea sa daruiasca in mod misterios din fericirea sa celor din jurul sau care sunt capabili sa o primeasca.

Pentru a putea sa daruim ceva celor din jur, trebuie ca mai intai noi insine sa avem acel ceva. Singurul lucru aducator de fericire pe care il putem darui celor din jurul nostru suntem in realitate doar noi. Daca vorbele frumoase nu ne-au facut facut fericiti nici macar pe noi insine, cum putem crede ca vor da roada asupra celorlalti, altfel spus cum putem crede ca ii vor face fericiti pe ceilalti?

Ceea ce ne face cu adevarat bogati interior nu sunt colectiile de cuvinte sau de informatii oricat de bine ar suna acestea, ci sunt "colectiile" de stari de fericire care in cel mai fericit caz au ajuns sa fie prin practica consecventa "comoara" noastra la care putem apela oricand.