De ce ramane Tantra subiect de scandal pentru cei prosti si rautaciosi?

Umanitatea pare sa-si fi vazut visul cu ochii. Suntem in epoca tuturor declaratiilor, a tuturor libertatilor. Ceea ce Tantrismul stia demultisor a acceptat cu cateva decenii in urma si societatea vestica - barbatul nu este superior femeii, ii este pur si simplu diferit. Ideea de diversitate, dreptul de a fi asa cum esti, asadar chiar altfel decat cei din jur, a facut cariera si a devenit in prezent aproape un slogan. Diversitatea nu este insa un concept modern. E vechi de cand facerea lumii. Dumnezeu e primul care a crezut in el si l-a respectat cu sfintenie, din moment ce fiecare piatra, fiecare fir de iarba, fiecare faptura insufletita are amprenta sa unica. Si a dat oricarui om misiunea sa-si celebreze unicitatea prin tot ceea ce este, ceea ce infaptuieste, ceea ce traieste in inima sa. Iar la capatul acestei explorari palpitante sa se regaseasca in unitate cu sursa intregii diversitati. Discursul despre libertate este insa cel mai frecvent, cel mai prezent.

Printre libertatile fundamentale, societatea occidentala recunoaste, desigur, drepturile femeii. Mai mult, o aduce in centrul maximei vizibilitati. Revistele, reclamele stradale care acopera o fatada de bloc, afisele de spectacol, copertele de best-seller, dar in special cinematografia si televiziunea lanseaza frenetic mesaje care folosesc chipul femeii, trupul, frumusetea si magia ei. Dar mai ales trupul. Pentru ca una dintre libertatile pe care societatea moderna exulta sa le fi cucerit este cea sexuala.

Tantrismul vorbeste tot despre femeie, in fapt despre energia primordiala feminina. Shakti se abandoneaza principiului etern masculin Shiva si prin ea se naste intreaga creatie. De aceea femeia este adorata ca suprema zeita. De aceea in loc sa nege energiile realului, calea tantrica le stapaneste si le face sa ascensioneze. Tantrismul vorbeste si despre libertate. O libertate atat de profunda, atat de completa, tocmai pentru ca nu respinge nimic din viata, nu considera nimic drept impur sau vinovat. Energia sexuala insasi este privita ca un dat natural care ne poate propulsa dincolo de limitarile corpului si ale mintii.

Dupa tot tam-tamul pe care il face Occidentul in privinta libertatii - de gandire, de credinta, de asociere, de neamestec in viata privata, s-ar zice ca viziunea tantrica poate fi acceptata la fel de senin ca oricare alta. Sau poate chiar mai usor si cu mai multa simpatie decat altele. Surpriza insa. Tantrismul, hartuit si renegat de-a lungul istoriei sale ca o doctrina rebela si paradoxala, privit adesea cu suspiciune si in Orient, si in cultura europeana, nu are nici astazi parte de un tratament mai drept. Si te intrebi de ce. Se face o eroare frecventa. In opinia covarsitoarei majoritati, Tantrismul este sinonim cu o doctrina sexuala. Lucrurile nu sunt nici pe departe asa. Sexualitatea inseamna abia o farama din preocuparile textelor tantrice. Dar acestui exces de interpretare ii cad victime si acuzatorii Tantrismului, si admiratorii lui care spera sa-si gaseasca o metoda de evolutie facila. Oricum, indiferent cat de avansata se pretinde in conceptii, lumea contemporana priveste socata ceea ce intepreteaza drept un cocteil intre spiritualitate si sexualitate. Mai exact se revolta si se indigneaza impotriva sintezei cu adevarat unice pe care o face Tantrismul. Desi cultura occidentala pretinde ca a trecut printr-o revolutie sexuala in anii ‘60. Desi credintele mistice, religioase, filosofice sunt cel putin teoretic privite cu egal respect, indiferent cum se exprima si pe ce perspectiva se intemeiaza. Inversunarea care transforma cu voluptate in scandal tot ce are atingere cu viziunea tantrica, vorbeste de la sine.

Inainte de emanciparea sexuala, Occidentul impunea si exersa reprimarea simturilor. Dupa anii ‘60 s-a cazut in cealalta extrema - societatea goneste pe bulevardul simturilor fara carnet si fara reguli de circulatie. Si face apologia acestei curse haotice. Prapastia intre om si propria sexualitate s-a adancit. In pofida liberalizarii sexuale, omul nu a atins libertatea. Este mai dependent ca niciodata de propriile pulsatii carnale.

Doctrina tantrica, atat cat se refera ea la sexualitate, are o viziune complet diferita. Simturile sunt exaltate doar pentru ca intensitatea constienta a trailor, luciditatea adanca pot sa produca expansiunea si dupa aceea saltul in dimensiuni superioare. Omul nu se mai lasa inghitit, devorat de o foame care, hranita cu reflexele obisnuite, nu face decat sa genereze la nesfarsit alta foame. Ceea ce este exasperare a dorintei devine anvergura a aspiratiei. Transfigurate, simturile conduc spre spiritualitate. Cand omul trece acest prag, puterea hipnotica a industriilor care incurajeaza primatul placerii in cultura noastra se destrama.

Societatea are de ce se teme. Tot ce are atingere cu adevarata viziune tantrica e o promisiune de libertate pe care omul o poate chiar implini.

Editorial de Oltea Mutulescu - Yoga magazin nr. 69