Opinii despre Yoga, Tantra, spiritualitate, despre o viata sanatoasa, despre iubire si sexualitate, despre abuzurile si nedreptatile savarsite impotriva yoghinilor, despre societatea contemporana si evolutia umanitatii, despre esecul planurilor de creare a unei dictaturii globale si despre prabusirea cabalei satanice a "iluminaților"

miercuri, 14 iulie 2010

Reteţă de criză: Supa de pietre

2 comentarii :
Un înţelept s-a retras într-o peşteră din munţi pentru a-şi aprofunda practica. Şi-a făcut un pat din ace de pin frumos mirositoare. Drept hrană a adunat sâmburi de pin şi a săpat după rădăcini. Din lut şi-a făcut un vas şi l-a ars, având acum în ce să fiarbă un ceai sau o supă.

Lângă munte era un sat mic şi cum iarna nu se mai termina iar sătenii îşi terminaseră proviziile, au venit la el după mâncare. Le-a dat tot ce a putut şi le-a arătat unde erau cei mai buni pini şi cele mai bune rădăcini, dar mulţi erau prea slăbiţi ca să mai umble după mâncare. Mai rău, în foamea lor deveniseră răi, egoişti şi necooperanţi.

Dar el ştia ce trebuie să facă. A făcut o oală mare de lut şi s-a dus cu ea în mijlocul satului. Apoi a umplut oala cu zăpadă şi a făcut focul sub ea. Toţi sătenii se adunaseră curioşi în jurul lui.

"Astăzi," anunţă el, "vă voi învăţa cum să faceţi supă de pietre." Toţi au bufnit în râs. Cum să faci supă de pietre? Dar omul adunase câteva pietre de pe munte şi, după ce le-a spălat bine, le-a aruncat în oală. Apoi a scos din buzunarul hainei jerpelite pe care o avea, nişte seminţe de pin şi nişte rădăcini uscate.
Un sătean a spus: "Trebuie şi nişte sare la supa asta."

"Da," răspunse omul, "dar nu am sare."

"Am eu," spuse săteanul. "Mă duc acasă să o aduc."

Un altul a spus: "Ştii, mai am nişte varză veche în pivniţă. Vrei să o pui în supă?"

"Desigur," răspunse omul. "Ar fi minunat!" Iar săteanul a fugit acasă după varză.

Unul a oferit doi morcovi zbârciţi iar un altul şi-a adus aminte că mai avea o ceapă. Au mai apărut şi nişte pumni de orez din mai multe case. Şi încă câteva legume, şi o ţelină sălbatecă, şi un pic de piper, şi aşa, spre încântarea tuturor, aerul s-a umplut de mireasma îmbietoare a supei. Sătenii şi-au adus bolurile şi au mâncat cu multă plăcere! A fost destulă supă pentru toţi. "Ce isteţ e omul acesta," spuneau ei, "ce supă delicioasă a făcut din nişte pietre."
În final sătenii i-au mulţumit pentru această reţetă în care cele mai importante ingrediente sunt dragostea, generozitatea şi solidaritatea.

2 comentarii :

  1. "Supa de bolovani"! - de Vasile Voiculescu!

    RăspundețiȘtergere
  2. Asa este, seamana. Dar ce a scris Voiculescu este versiunea personala a unei povesti din popor stravechi http://en.wikipedia.org/wiki/Stone_soup

    RăspundețiȘtergere