Mărturia unui fost cursant Yoga
O relatare a unui fost cursant al Şcolii de Yoga MISA, postată la comentariile unui articol pe acest blog:
"Pentru că această relatare este despre însănătoşirea cuiva am să vă relatez şi eu una dar nu din starea de vis ci din starea de veghe. În urmă cu 2-3 luni de zile sora mea avea o problema cu unul dintre băieţeii săi gemeni de 1 an şi 8 luni pe atunci, şi datorită acestui fapt o dată la 3 săptămâni se interna cu amândoi în spital; era mai mult decât disperată şi foarte, foarte obosita (era la a 3-a internare). M-a sunat într-o asemenea stare de deznădejde când doctorii deja o anunţaseră că după o săptămână în spital la Alba o vor trimite la Spitalul Universitar din Cluj. În acel moment a fost poate prima dată în viaţa mea când am pus suferinţa altuia mai presus de a mea şi în faţa unei poze a lui Grieg, cu lacrimi în ochi şi credinţă în suflet, i-am cerut dacă vreodată am făcut ceva meritoriu din punct de vedere yoghin să transfere acelor fiinţe tot, şi eu îmi voi dedica viaţa lui Dumnezeu. L-am rugat pe El şi pe Dumnezeu simultan să însănătoşească acel copil, dacă este în voia lui Dumnezeu şi să o întărească pe mama sa. Niciodată nu m-am rugat atât de fierbinte ca atunci, chiar o voce din mine îmi spunea: "uite aşa trebuie să te rogi lui Dumnezeu, nu anemic cum obişnuiai". În acel timp s-a deschis uşa camerei în care mă aflam, şi eu am închis-o gândind că e curent în casă şi mi-am continuat rugăciunea. Dar după un timp uşa s-a deschis din nou şi atunci am înţeles interior că ruga mi-a fost ascultată, şi aşa a fost. În mai puţin de o oră sora mea m-a sunat fericita că, inexplicabil şi pentru doctori, copilul îşi revenise în urmă cu puţin timp, aproximativ o oră, şi se ridicase din patuţ si arătase spre papuceii lui, spunându-i mamei sale ... să mergem... într-un limbaj al lor... dar pe care mama l-a înţeles corect. Am avut multe lacrimi de recunoştinţă şi de profundă uimire cât de minunat poate acţiona Dumnezeu când este apelat neegoist. Vă mărturisesc că azi eu nu sunt la cursul de yoga deşi am fost 10 ani... dar totuşi această fiinţă extraordinară m-a ajutat într-un mod fulgerator atunci când i-am cerut. Deci cu atât mai mult pe cei care merită."
"Pentru că această relatare este despre însănătoşirea cuiva am să vă relatez şi eu una dar nu din starea de vis ci din starea de veghe. În urmă cu 2-3 luni de zile sora mea avea o problema cu unul dintre băieţeii săi gemeni de 1 an şi 8 luni pe atunci, şi datorită acestui fapt o dată la 3 săptămâni se interna cu amândoi în spital; era mai mult decât disperată şi foarte, foarte obosita (era la a 3-a internare). M-a sunat într-o asemenea stare de deznădejde când doctorii deja o anunţaseră că după o săptămână în spital la Alba o vor trimite la Spitalul Universitar din Cluj. În acel moment a fost poate prima dată în viaţa mea când am pus suferinţa altuia mai presus de a mea şi în faţa unei poze a lui Grieg, cu lacrimi în ochi şi credinţă în suflet, i-am cerut dacă vreodată am făcut ceva meritoriu din punct de vedere yoghin să transfere acelor fiinţe tot, şi eu îmi voi dedica viaţa lui Dumnezeu. L-am rugat pe El şi pe Dumnezeu simultan să însănătoşească acel copil, dacă este în voia lui Dumnezeu şi să o întărească pe mama sa. Niciodată nu m-am rugat atât de fierbinte ca atunci, chiar o voce din mine îmi spunea: "uite aşa trebuie să te rogi lui Dumnezeu, nu anemic cum obişnuiai". În acel timp s-a deschis uşa camerei în care mă aflam, şi eu am închis-o gândind că e curent în casă şi mi-am continuat rugăciunea. Dar după un timp uşa s-a deschis din nou şi atunci am înţeles interior că ruga mi-a fost ascultată, şi aşa a fost. În mai puţin de o oră sora mea m-a sunat fericita că, inexplicabil şi pentru doctori, copilul îşi revenise în urmă cu puţin timp, aproximativ o oră, şi se ridicase din patuţ si arătase spre papuceii lui, spunându-i mamei sale ... să mergem... într-un limbaj al lor... dar pe care mama l-a înţeles corect. Am avut multe lacrimi de recunoştinţă şi de profundă uimire cât de minunat poate acţiona Dumnezeu când este apelat neegoist. Vă mărturisesc că azi eu nu sunt la cursul de yoga deşi am fost 10 ani... dar totuşi această fiinţă extraordinară m-a ajutat într-un mod fulgerator atunci când i-am cerut. Deci cu atât mai mult pe cei care merită."
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu