Europa strigă adevărul, România se face că n-aude: criza democraţiei din România readuce în atenţia presei internaţionale cazul MISA

În timp ce autorităţile române caută să ascundă sub preş adevărurile incomode despre persecuţiile la care au fost supuşi profesorul de yoga Gregorian Bivolaru şi sute de membri şi cursanţi MISA, peste hotare acest caz atrage din ce în ce mai mult atenţia presei, a activiştilor organizaţiilor non-guvernamentale şi a zeci de europarlamentari. Vă prezentăm mai jos un articol apărut pe 19 iulie în Politiken, unul dintre cele mai respectate ziare daneze.

Pe zi ce trece, UE devine din ce în ce mai sceptică în ceea ce priveşte capacitatea României de a îndeplini cerinţele unui stat constituţional, care să poată asigura respectarea drepturilor cetăţenilor săi. Iar acum, un membru al Parlamentului European a aruncat gaz pe foc prin întrebările pe care le-a adresat despre un caz care face în mod special de râs statul român.

Membrul Parlamentului European Rita Borsellino, respectată activistă pentru drepturile omului şi luptător împotriva Mafiei, întreabă Comisia Europeană: „Care este estimarea despre realitatea libertăţii spirituale în România şi care sunt acţiunile realizate pentru a se asigura această libertate spirituală pentru practicanţii de yoga din România?”. Cel puţin 30 de eurodeputaţi s-au angrenat direct în acest caz, printre aceştia numărându-se şi daneza Margrethe Auken (SF).

E vorba despre aşa-numitul caz MISA, în care o mişcare de yoga este acuzată, printre altele, de terorism. Acest caz s-a aflat în atenţia internaţională, şi în special în atenţia Uniunii Europene, încă de când fondatorul şi liderul mişcării, Gregorian Bivolaru, a primit azil politic în Suedia în anul 2005. Comisia Europeană a recomandat Guvernului României să respecte independenţa justiţiei, mai ales că numeroase instanţe inferioare l-au achitat pe Bivolaru.

În timpul întâlnirii de săptămâna trecută dintre liderul Comisiei Europene José Manuel Barroso şi premierul român Victor Ponta, cu privire la îngrijorările UE faţă de situaţia din România, s-a dezbătut de asemenea cazul MISA, din moment ce acest caz prezintă serioase violări ale drepturilor omului, într-o ţară membră a UE.

În 2004, şcoala românească de yoga a fost supusă unui raid antiterorist, executat de forţele speciale antitero, bazându-se pe acuzaţii false. În prezent, procurorul şef care s-a aflat în spatele acestor descinderi asupra MISA, George Bălan, este cercetat pentru abuz de putere în serviciu şi corupţie. Însă cazul în justiţie împotriva lui Bivolaru continuă, în ciuda azilului pe care acesta l-a primit în Suedia. Membri ai diferitelor grupuri parlamentare din Parlamentul European au semnat scrisori către Guvernul României, în care îşi exprimă îngrijorarea şi cer explicaţii despre felul în care sunt trataţi Bivolaru şi MISA. Amnesty International şi Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din România au emis în mod repetat rapoarte despre acest caz, care este privit ca cel mai mare scandal din România pe tema drepturilor omului.

Persecuţiile împotriva lui Bivolaru au început încă din timpul comunismului. În 1972, el a fost acuzat de răspândire de pornografie, însă a beneficiat de amnistie şi a fost eliberat înainte de a-şi ispăşi pedeapsa de un an de detenţie. În 1984, el a fost acuzat de conspiraţie împotriva liderului român Nicolae Ceauşescu. După revoluţia română din 1989, practica yoga, ilegală în timpul comunismului, a fost din nou permisă şi Gregorian Bivolaru, care a predat cursuri de yoga în secret până atunci, a fondat MISA, organizaţie care, printre altele, are ca obiect de activitate predarea cursurilor de filozofie cashmiriană şi de Ayurveda indiană. Cursurile au început în Bucureşti, însă curând s-au extins în întreaga ţară.

În martie 2004, procurorii şi serviciile secrete au început o campanie de presă împotriva MISA şi au fost trimişi soldaţi în locuinţe private ale unor practicanţi yoga pentru a îi percheziţiona. Bivolaru a fost acuzat de fraude fiscale. Cum se face că aceste acuzaţii se întâlnesc mereu şi mereu în ţările foste comuniste care suferă de o absenţă a democraţiei? Bivolaru este încă pus sub acuzaţie pentru alte opt infracţiuni, printre care sex cu minori şi părăsirea ilegală a ţării. Oare chiar este posibil să părăseşti în mod ilegal o ţară UE?

După o serie de investigaţii cerute de către Bivolaru asupra trecutului său, în iulie 2011 justiţia română a stabilit că el a fost „persecutat politic” în timpul regimului comunist. După aceasta s-a aflat că unii jurnalişti au continuat cooperarea cu foşti agenţi ai temutei Securităţi din trecut, şi că aceşti agenţi sunt cei care s-au aflat în spatele campaniei împotriva practicanţilor yoga, care a continuat după căderea comunismului. Purtătorul de cuvânt al SRI, succesorul Securităţii, a recunoscut că agenţi ai Serviciului Român de Informaţii au lucrat în ultimii 16 ani ca jurnalişti sub acoperire, pentru a controla campania împotriva practicanţilor de yoga în general şi a lui Bivolaru în particular.

O comisie parlamentară din România a început o investigaţie în 2006, însă cazul împotriva MISA şi a lui Bivolaru a continuat, chiar dacă serviciile secrete aveau informaţia că foşti agenţi ai securităţii din timpul comunismului vroiau să dovedească faptul că acuzaţiile din acele timpuri sunt valabile şi acum. Aceasta ridică o întrebare asupra a câte fantome din trecut bântuie încă aparatul de stat român, din moment ce vechile acuzaţii nu au fost retrase.

Un alt detaliu grotesc al acestei întregi poveşti este că autorităţile din România au ales să numească acest caz „Operaţiunea Christ”. De multe ori verdictul final a fost amânat şi „operaţiunea” a fost aruncată de la o curte de judecată la alta. Acum Curtea Supremă din România a luat decizia uimitoare de a rejudeca acest caz de la capăt! Care e de fapt adevărata semnificaţie a acestui lucru, nu se ştie încă, dar ceva se pare că este clar. Cazul MISA a implicat cea mai mare acţiune a poliţiei de după Ceauşescu şi cazul MISA arată că România nu a încetat încă practicile vechii Securităţi din timpul dictatorului.

De aceea, cerinţele UE ar trebui să includă solicitarea fermă ca agenţii vechi să fie în sfârşit eliminaţi. Fără aceasta, un stat constituţional este de fapt doar un orăşel fantomă în mahalaua UE.
vibeke.sperling@pol.dk

Despre autoare:
Vibeke Sperling (1945 - ) este o jurnalistă şi scriitoare daneză consacrată, având o lungă carieră de corespondent peste hotare şi de editor de Politică Internaţională pentru cele mai mari instituţii de presă din Danemarca, precum Danmarks Radio, DR2, Dagbladet Information şi Politiken. Având ca domeniu de specializare Europa de Est, Sperling a devenit binecunoscută în media daneză şi europeană pentru reportajele ei făcute fără compromisuri pe temele injustiţiei sociale şi a analizelor inteligente asupra chestiunilor politice complicate legate de Blocul de Est. Vibeke Sperling a fost unul dintre puţinii jurnalişti consacraţi care încă din martie 2004 au îndrăznit să conteste corupţia atotcuprinzătoare din media şi din sistemul politic din România, în legătură cu cazul MISA şi cu gravele încălcări ale drepturilor omului comise faţă de membrii şcolii româneşti de yoga. Jurnalista a publicat mai multe articole despre acest caz între 2004 şi 2007. Între anii 1999 – 2002, Vibeke Sperling a fost numită membru special al consiliului de administraţie al DCHF, Centrul Danez pentru Studii asupra Holocaustului şi Genocidului.