Noi abuzuri ale judecătorilor de la ICCJ în cazul Gregorian Bivolaru. Protestele yoghinilor continuă.
Justiţia română: „pentru unii mumă, pentru alţii ciumă”
de Mihai Vasilescu
Acest
citat din folclorul românesc se dovedeşte a fi extrem de actual şi
potrivit în ceea ce priveşte conduita unor magistraţi ai ICCJ, care
judecă în paralel două dosare extrem de mediatizate, cel al lui Adrian
Năstase şi cel al lui Gregorian Bivolaru. Şi Năstase, găsit vinovat de
infracţiuni de corupţie, dar şi Gregorian Bivolaru, căruia i-au fost
casate două decizii de achitare date la Sibiu şi Alba Iulia, au apreciat
că deciziile pronunţate de ICCJ în cazurile lor încalcă anumite
dispoziţii legale. Fiecare dintre ei au solicitat anularea respectivelor
hotărâri.
Atât decizia de casare a
achitărilor obţinute de Gregorian Bivolaru la fond şi apel, cât şi
decizia de condamnare a lui Adrian Năstase au fost pronunţate de
judecătorii Ionuţ Matei, Ioana Bogdan şi Cristina Rotaru.
Aspectul
care este neregulamentar şi straniu este acela că pentru a verifica
deciziile contestate au fost desemnaţi tot unii dintre judecătorii care
le-au pronunţat! Mai precis, completul desemnat să judece Contestaţiile
în anulare legate de aceste decizii a inclus şi judecători care se
pronunţaseră anterior în cauză.
Dar cum ar putea un judecător
care a luat deja o decizie să se autocenzureze (eventual să îşi facă şi
autocritica?!) sau măcar să fie cât de cât obiectiv atunci trebuie să se
pronunţe asupra propriei sale decizii anterioare, dacă este bună?Când
li s-a cerut să judece contestaţia formulată de Adrian Năstase doamnele
judecător Ioana Bogdan şi Cristina Rotaru au formulat o
cerere de abţinere, neconsiderând că este normal să îşi evalueze propria lor decizie dată în cazul lui Năstase.
Când
li s-a cerut să judece contestaţia formulată de Gregorian Bivolaru,
unii dintre aceiaşi judecători care se pronunţaseră în cauză s-au
considerat pe deplin capabili şi obiectivi ca să îşi poată autoevalua
decizia din cazul lui Gregorian Bivolaru, respingând contestaţia ca fiind inadmisibilă.
Au
fost voci care au afirmat că cele două doamne judecător nu au mai
apărut în dosarul lui Adrian Năstase de teama reacţiilor din presă,
fiind o chestiune legală, dar şi de bun-simţ că un judecător care a
judecat într-o cauză nu mai poate apărea în aceeaşi cauză într-o cale
ordinară sau extraordinară de atac, întrucât el s-a pronunţat pe dosar.
Unii, pur şi simplu… nu se pot abţine
Care
este motivul real pentru care judecătorii au acţionat diferit în
situaţii similare? S-au abţinut să judece contestaţia lui Adrian
Năstase, dar în ceea ce priveşte contestaţia lui Gregorian Bivolaru...
nu s-au putut abţine să nu i-o respingă. Era irezistibil. Ce mai
contează art. 16 din Constituţie, despre „egalitatea în drepturi”? Conform textului de lege: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări” şi „Nimeni nu este mai presus de lege.”
Cu
toate acestea, când vine vorba despre un fost prim-ministru, al cărui
fiu o duce cu maşina prin oraş „accidental” pe actuala d-na Ministru al
Justiţiei, cu mătuşi Tamare care îi lasă moşteniri milionare în euro şi
cu mii de mistreţi căzuţi pe „câmpul” de vânătoare, lucrurile stau
diferit decât când se pune problema legată de un yoghin a cărui singură
avere sunt principiile spirituale, fost deţinut politic maltrat cu
bestialitate pentru ideile lui şi pus la zid de mass-media unde nu are
nici măcar un prieten.
De ce i-ar
mai fi apărate drepturile lui Gregorian Bivolaru când nu este nimeni din
toată pleiada de analişti şi luptători pentru dreptate care să se
sesizeze şi să reacţioneze dacă se face o nedreptate în acest caz? În
cazul lui Gregorian Bivolaru e o tragică complicitate între abuzatori şi
cei care ar putea să îi sancţioneze (CSM-ul, Ministrul Justiţiei,
presa...) Toţi, în acest caz, se fac că nu observă nimic şi tac chitic.
Iar zecile de sesizări din partea lui Gregorian Bivolaru şi ale unor
asociaţii pentru apărarea drepturilor omului primesc stereotipul
răspuns: „ justiţia este independentă şi nu putem interveni”.
Astfel,
în acest caz unic, independenţa justiţiei devine izvor de nedreptăţi şi
abuzuri flagrante, făptuitoare a unei discriminări făţişe a lui
Gregorian Bivolaru, fără ca nimeni să reacţioneze.
Faţă
de această tăcere vinovată a oricărui factor de răspundere român, cum
să nu beneficieze Gregorian Bivolaru de protecţia unui stat european
democratic? Modul în care se comportă judecătorii în procesul lui
Gregorian Bivolaru de la ICCJ arată că suedezii au avut perfectă
dreptate când au refuzat extrădarea acestuia, afirmând în justificarea
juridică a acestui refuz suspiciunile puternice legate de capacitatea
României de a asigura un proces echitabil în acest caz (motiv pentru
care nu doar că au respins cererea de extrădare formulată de statul
român, dar i-au şi acordat lui Gregorian Bivolaru azil politic pentru
a-l proteja de abuzurile autorităţilor române). Reamintim că în
21.10.2005, Curtea Supremă din Suedia a hotărât să respingă cererea de
extrădare a lui Gregorian Bivolaru, pe motiv că „există riscul ca
Gregorian Bivolaru, din cauza convingerilor sale religioase, să fie
supus unor persecuţii foarte grave” în România. Imediat după decizia
Suediei a apărut un curent de opinie, promovat în mass-media românească
de fostul procuror George Bălan, cum că vina pentru acest „eşec” îi
aparţine Ministrului de Justiţie de atunci, Monica Macovei, care ar fi
obstrucţionat expedierea unora dintre documentele incriminatoare.
Protestele continuă
Miercuri, 23 ianuarie 2013, a avut loc un nou
termen în procesul lui Gregorian Bivolaru la Înalta Curte de Casație și
Justiție. Cu această ocazie MISA a organizat un miting de
protest în fața instituției de pe strada Batistei.
Având sloganul
Mişcarea Yoga Rezistă
(MYR) mitingul a urmărit să sensibilizeze magistrații și opinia publică
față de faptul că Gregorian Bivolaru, membru fondator al acestei
asociaţii, îşi riscă viaţa, libertatea şi bunurile de mai bine de 40 de
ani pentru deziderate eminamente spirituale. Nedreptăţile
continuă împotriva noastră şi împotriva celui care, în ciuda tuturor
interdicţiilor şi torturilor la care a fost supus, promovează valorile
spirituale autentice.
Reamintim că
în 21.10.2005, Curtea Supremă din Suedia a afirmat că Gregorian Bivolaru
nu poate beneficia de un proces corect în ţara noastră riscând să fie
supus în continuare unor persecuţii foarte grave, din cauza
convingerilor sale religioase.
Mai multe detalii pe acest subiect în
ştirea video de pe MISA TV.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu