"Am distrus agricultura in Vest, acum o distrugem in Romania"

Un fost director Pioneer intr-un documentar inedit:
"Am distrus agricultura in Vest, acum o distrugem in Romania"

"Romania are produse gustoase, cum noi de mult nu mai cunoastem. Dar concernele se duc acolo si distrug agricultura, la fel ca in Occident ...", spune unul dintre protagonistii noului film "We feed the world" (Noi hranim lumea).

"We fucked up the West and now we're coming to Romania, we will fuck up all the agriculture here" - spune Karl. O, fost director Pioneer in Romania, companie care produce organisme modificate genetic.

In Austria si Germania, acest film este documentarul cu cel mai mare succes din ultimii zece ani.

La Viena, in toiul noptii, camioanele varsa in cazanele unei centrale de termoficare mii de paini, chifle si cornuri „restante” din supermarketuri. Doua milioane de kilograme de produse de panificatie (pe an) sunt aruncate la foc.

Exact cantitatea de paine consumata de locuitorii din Graz, al doilea oras din Austria. ”Ceea ce facem de peste 10 ani este pervers”, spune soferul unui camion de paine-gunoi. „Dar o tona de grau e mai ieftina decat splitul care-l arunc iarna pe strazi.”

... Pe un camp de grau, undeva in centrul Austriei, Franz Epp (47 ani) lucreaza pamantul. Tatal sau avea 12 ha de grau, producea legume si tinea o gospodarie de sase persoane. Franz spune ca, acum, abia reuseste sa-si scoata paiinea de toate zilele.

Taranul numeste noua strategie agricola a Uniunii Europene „creste sau crapa”. Descrie efectele industrializarii in agricultura ultimilor 20 de ani.

De pilda, faptul ca nu mai poate cultiva legume. Motivul? Cei doi distribuitori monopolisti din Austria le cumpara la preturi de dumping. Din Spania. Pentru ca Uniunea Europeana nu subventioneaza aproape deloc agricultorii mici, locali.

Noua secventa: un ocean de plastic stralucitor se intinde pe 270.000 de hectare - suprafata Belgiei si Olandei. In serele de zarzavaturi si legume din Almeria, in sudul Spaniei, tineri africani fara masti stropesc pesticide pe rosii palide.

Cu coaja groasa si fara gust, dar rezistente la transport, vor strabate 3000 de kilometri prin toata Europa. Pana ajung, ca mingi de ping-pong in cartoane, la consumatori. Cativa lucratori locuiesc in corturi primitive, fara apa curenta. Sunt fii de agricultori din Sudan.

„La piata centrala din Dakkar”, spune unul, „produsele agricole importate din Europa si subventionate de UE, sunt cu o treime mai ieftine fata de cele locale. ” Munceste aici ca sa-si intretina familia.

„Am vrut sa arat corelatia dintre agricultura globala si ceea ce mancam”

In perioada martie 2004 - aprilie 2005, regizorul austriac Erwin Wagenhofer (44 ani), a filmat 75 de zile in Austria, Spania, Franta, Brazilia. In Romania, a filmat ultima secventa, timp de o saptamana.

„Am vrut sa arat relatiile dintre productia globala a alimentelor si modul nostru de viata. M-au interesat aspectele de lunga durata. In Spania, agricultura de irigatie intensiva a inceput la sfarsitul anilor `60. S-a extins din ce in ce mai mult. Acum, solul nu mai produce destula apa. N-am avut nici o intentie moralizatoare.

De aceea n-am numit filmul „Ei hranesc lumea” (concernele multinationale, n.a.) ci „Noi hranim lumea”. Pentru ca noi avem posibilitatea sa alegem ce fel de alimente vrem sa mancam,” naturale sau industriale, ne-a declarat regizorul, cu ocazia premierei in Frankfurt.

Protagonistii filmului, pescari (Franta), lucratori imigrati (Spania), tarani (Austria, Brazilia si Romania) si doi manageri (Elvetia si Romania) critica deschis anomaliile sistemului de productie alimentara globala.

„A fost foarte greu sa gasesc persoane de acord sa spuna ceea ce gandesc, in fata camerei de luat vederi. Desi am intalnit la fiecare colt tarani care, dupa doua minute, incepeau sa critice structurile europene, preturile impuse si presiunea distribuitorilor. Dar nu doreau neaparat sa-i si filmez”, relateaza Wagenhofer.

Motiv datorita caruia a intalnit viitorii protagonisti de cateva ori inaintea turnajului. La fel a procedat si cu austriacul Karl O., care in 2004 era directorul de productie al concernului Pioneer, in Romania.

Compania Pioneer produce organisme moficiate genetic si hibride in Romania, fiind acuzata de organizatia Greenpeace de introducerea acestor tehnologii.

„Romanii ar putea sa-si vanda scump produsele gustoase in toata Europa”

...Intre Braila si Bucuresti, lanuri de porumb si floarea soarelui se intind pe sute de hectare. La o ferma, taranii recolteaza vinete: „Ce vedeti aici sunt legume de cea mai buna calitate pentru o cultura ecologica”, spune managerul austriac.

„Vinetele romanesti sunt deosebit de gustoase, pentru ca se inmultesc din propriile seminte.” Firma la care este angajat produce seminte hibride. Ca urmare, vinetele „arata splendid dar n-au nici un gust”, afirma managerul concernului american Pioneer.

„Cred ca totul se va schimba. Marile concerne o sa distruga ce-a construit natura. Standardul alimentar o sa scada.Lumea n-o sa mai stie ce inseamna un produs agricol gustos.” (Dupa declaratiile mult mai ample din film, Karl O. a avut mari dificultati cu Pioneer. Astazi fostul director e pensionar si traieste in Romania.)

Regizorul Erwin Wagenhofer a fost de mai multe ori in tara. Acum cativa ani, a realizat un documentar in Delta Dunarii. Ce l-a impresionat acum?

„Absurd in tot acest complex este faptul ca in prezent Romania, care are inca produse de foarte buna calitate, in loc sa le cultive si sa le exporte, face exact contrariul!
Cultiva produsele agricole pe care le avem aici (produse cu hibrizi industriali si cu mari cantitati de pesticide, n.a.) in surplus. Unde vor sa le vanda? Cui? Romanii ar putea sa-si vanda scump produsele gustoase in toata Europa!

„Noi hranim lumea”, produs de Allegro-Film (Viena), impresioneaza prin scene de mare intensitate. In filmul de 96 de minute, Jean Ziegler, cunoscut politolog si autor de carti, raportor special pentru „Dreptul la hrana” la Natiunile Unite, comenteaza „dementa politicii globale care distruge agricultura naturala”.

Actualmente au loc negocieri pentru distributia filmului in Romania. Poate o ocazie de reflectie pentru public: va disparea taranul roman?

HotNews.ro, Manola Romalo, Frankfurt, 02 iun 2006