"Sunt epoci în care nu poti inainta decat mergand contra curentului" - Mircea Eliade

Tehnici yoghine simple si unele metode traditionale

Secrete amoroase esentiale pentru cupluri

Top postari in ultimele 30 de zile

Pilda șoimului

Un pustnic văzu odată într-o pădure un șoim.

Pasărea ducea spre cuibul său o bucată de carne: sfâșie carnea în multe bucățele și începu să hrănească cu ea un pui de cioară rănit.

Pustincul se minună de faptul că un șoim hrănea un pui de cioară și se gândi:

"Dumnezeu mi-a dat un semn. El nu uită nici măcar un pui de cioară rănit. Dumnezeu a făcut ca acel șoim înspăimântător să hrănească o pasăre lipsită de ocrotire dintr-o altă specie.

Înțeleg de aici cum Dumnezeu dă tuturor ființelor cele de care au trebuință; și noi ne preocupăm într-atât de noi înșine…

De acum încolo voi înceta să mai am grijă de mine!

Dumnezeu m-a făcut să pricep ce am de făcut.

Nu am să-mi mai caut de mâncare!

Dumnezeu nu lasă în părăsire pe nici una dintre creaturile sale : nu mă va abandona nici pe mine."

Zis și făcut: se așeză acolo în pădure și nu se mai clinti din loc: se ruga și iar se ruga; nu făcea nimic altceva. Rămase astfel timp de trei zile și trei nopți, fără a bea vreun strop de apă sau să ia vreo îmbucătură de mâncare.

După aceste zile, pustnicul era atât de slăbit încât nu mai era în stare nici să ridice mâna. Cum era așa lipsit de putere, adormi. Și iată că în vis i se arată un înger. Îngerul îl privi cu tristețe și grăi:

"Este adevărat că semnul era pentru tine. Dar tu trebuia să înveți a urma pilda șoimului nu pe cea a ciorii!"

Minciunile mass media provoaca violenţe în familiile yoghinilor, folosite apoi pentru a acuza MISA si Yoga

De ani de zile mass media revarsă tone de ură și minciuni contra yoghinilor. Prin intermediul unor agenți din parchete, servicii secrete și presă a fost creată o perdea de fum mediatică menită să adoarmă publicul, pentru ca procurorii să poată fabrica acuzații și dosare politice aberante. Ani de zile s-a încercat acreditarea în ochii opiniei publice a unor mistificari grosolane de genul "yoghinii distrug familii".

Cazul Dana Atudorei (Crăescu) este unul dintre exemplele care arată până la ce nivel de corupție și de încalcare a legii pot ajunge angajați ai statului român pentru a proteja abuzurile castei conducătoare și paradigmele hidoase pe care presa mercenară de scandal a încercat să le impună de-a lungul timpului.


Dana Atudorei este un caz "fericit" dacă putem spune așa. Deși a suferit o internare forțată și a fost sedată împotriva voinței ei cu medicamente extrem de periculoase, deși expusă la zidul infamiei ca "bolnav psihic", deși o victima majoră (avea 21 de ani) a unor părinți tiranici, fanatizați de manipularile mediatice, deși justiția româneasca a refuzat să-i facă dreptate, Dana a reușit să-și revină și după ani de lupta, chiar să obțină un verdict favorabil la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Există însă zeci sau chiar sute de alte cazuri în care suferința și abuzurile împotriva yoghinilor au rămas fără rezolvare.

Cum a ajuns Dana să fie prezentată în opinia publică, drept o persoană cu probleme psihice? Ce spune medicul care a internat-o la Spitalul Psihiatric Socola, la cererea expresă a mamei? Ce legatura are cazul Danei cu descinderile abuzive ale autorităților anului 2004 în casele yoghinilor? Răspunsuri la toate aceste întrebări şi multe altele asemenea puteţi afla urmărind emisiunea de mai jos:


Aflată la sursa violențelor realizate împotriva yoghinilor presa continua campania mediatică mincinoasă la adresa Danei chiar și după această decizie clară și irevocabilă a forurilor europene. Pare incredibil că și în fața unei certificări incontestabile a abuzurilor mai pot exista unii ziariști (dacă se pot numi așa) care semnează în mod inconștient texte mizerabile pe această temă și redactori sefi care sunt dispuși să le publice riscând astfel plata unor daune uriașe ce ar surveni în eventualitatea unui proces de calomnie ușor de căștigat.

Este din ce în ce mai evident că în spatele "ziariștilor" se ascunde de fapt altcineva extrem de deranjat de  decizia CEDO, cineva care va fi scos în curând la iveală.

Pentru informații detaliate:
Adevărul iese la lumină – Ep.8 – Dana Atudorei câştigă la CEDO împotriva statului român
Cazul Danei Atudorei prezentat de Willy Fautre la OSCE
O nouă palmă primită de justiţia din România cu privire la cazul MISA (I) 
O nouă palmă primită de justiţia din România cu privire la cazul MISA (II) 
Manipularea opiniei publice prin intermediul presei în cazul Dana Atudorei 
Tânăra care a câştigat procesul la CEDO face dezvăluiri şocante despre supliciul la care a fost supusă doar pentru că practică yoga la şcoala MISA   

Comunicat de presă: Tabloidul Cancan mizează pe subiectul MISA ca fumigenă electorală


Biroul de Presă MISA a provocat redacţia Cancan la un PARIU
Pentru a câştiga pariul Cancan trebuie să aducă PROBE
Dacă redacţia Cancan nu răspunde provocării noastre este evident că A PUBLICAT CU BUNĂ ŞTIINŢĂ INFORMAŢII FALSE


Cancan a publicat în ziua de 13 noiembrie un articol halucinant care este 100% o minciună gogonată. Pentru orice cititor înzestrat cu un minim spirit de observaţie, este clar că acest tabloid are credibilitatea ZERO BARAT şi se foloseşte de cazul MISA/Bivolaru pe post de fumigenă electorală. Articolul în cauză este intitulat Mesajul lui Gregorian Bivolaru catre yoghini: "Votati-l pe Victor Ponta!" şi este o înşiruire năucitoare de scorneli prin care încearcă să ne convingă de afirmaţia mincinoasă din titlu. Pentru a păcăli cititorii, ziaristul „M.N.” susţine că ar exista un mesaj al lui Gregorian Bivolaru care chipurile ar recomanda yoghinilor să voteze cu... Victor Ponta. Pentru redactarea acestui articol nu a fost contactat Biroul de Presă MISA şi niciun alt reprezentant al MISA pentru a cere un punct de vedere. Probabil că nu au fost contactaţi nici reprezentanţii PSD, direct vizaţi de articol.


Deoarece afirmaţiile din articol sunt nişte minciuni sfruntate, Biroul de Presă MISA provoacă redacţia Cancan la un pariu
Pentru corecta informare a cititorilor, dar şi a altor ziarişti care eventual ar putea fi interesaţi de acest subiect, Biroul de Presă MISA precizează următoarele:
•    Şcoala de Yoga MISA nu este o asociaţie cu interese politice şi nu desfăşoară activităţi politice sau activităţi de susţinere electorală; Şcoala de Yoga MISA este o ŞCOALĂ DE YOGA;
•    În cadrul cursurilor de yoga, instructorii yoga nu transmit recomandări electorale cursanţilor;
•    Nu există niciun fel de mesaj al lui Gregorian Bivolaru pentru susţinerea vreunui candidat. Astfel, nu există niciun mesaj al lui Gregorian Bivolaru pentru susţinerea lui Victor Ponta.

Biroul de Presă MISA provoacă redacţia Cancan la un pariu pe orice sumă va dori aceasta. Provocarea noastră este ca Cancan să îşi demonstreze afirmaţiile din articol cu PROBE. Dacă redacţia Cancan şi ziaristul Mihai Niculescu nu vor răspunde cât mai repede acestei provocări este evident pentru noi toţi că aceştia MINT CU NERUŞINARE ŞI REAVOINŢĂ căci ei ştiu că nu există niciun astfel de mesaj al lui Gregorian Bivolaru privind opţiunile electorale ale yoghinilor. Articolul mai conţine şi alte minciuni gogonate, cum că reprezentanţii MISA ar negociat cu Victor Ponta. Provocăm redacţia Cancan să vină cu PROBE şi în această direcţie!

Mihai Niculescu este specializat în articole calomnioase despre MISA

Un element semnificativ este că autorul acestui articol este Mihai Niculescu, veteran al campaniei de calomniere a MISA în care s-a implicat încă din anul 2004, de când lucra la Ziarul şi semna articolele în acelaşi mod (M.N.). Specialitatea acestui pseudo-jurnalist este lansarea unor zvonuri destabilizatoare şi aberante sau a unor calomnii abjecte justificate, chipurile, de „surse din interior”. Ani de zile, unica „sursă din interior” a lui Mihai Niculescu a fost Mihai Rapcea, aceasta până când respectivul s-a lansat pe faţă în campania de denigrare a MISA şi a fost dat afară de la cursurile de yoga, lăsându-l pe „M.N.” fără „surse din interior”. Cu toate acestea, respectivul a continuat să publice diferite articole calomnioase despre MISA, fără niciun fel de argumente credibile sau probe, evocând aşa-zise „surse din interior”. Mutat ulterior la Curentul, Mihai Niculescu a încercat o diversiune similară cu cea pe care o lansează acum, în noiembrie 2012. Datorită reacţiei prompte a Biroului de Presă MISA, diversiunea nu şi-a atins scopul: Curentul readuce campania mediatică împotriva lui Gregorian Bivolaru de unde a pornit.

Biroul de Presă MISA solicită jurnaliştilor să nu mai folosească MISA în scopuri electorale

Nu ştim ce anume urmăreşte redacţia Cancan cu acest articol halucinant. El nu este cu siguranţă doar produsul imaginaţiei scăpate de sub control a lui „M.N.” şi nu este unul dintre articolaşele sale de mici dimensiuni cu care ne-a obişnuit acesta când lucra la Ziarul. E vorba acum de un articol destul de voluminos care cu siguranţă urmăreşte unele scopuri abjecte, manipulatoare.

Aşa cum am făcut şi în alte cazuri de acest gen, solicităm imperios jurnaliştilor să lase MISA în pace şi să înceteze să se mai folosească de cazul MISA în scopuri electorale! Campania electorală este un moment în care este necesar ca presa să abordeze subiecte de maxim interes naţional, cum ar fi Roşia Montană sau, de ce nu, faptul că guvernul a făcut cadou masoneriei (care este în realitate o sectă satanică) un teren în valoare de peste 2 milioane de RON. Acestea sunt genul de subiecte fierbinţi care ar trebui abordate în ultimele zile ale campaniei electorale!

Biroul de Presă MISA
14 noiembrie 2014

Redescoperirea unei terapii stravechi - Postul negru


Postul, adică repausul alimentar complet sau parţial, este unul dintre tratamentele cele mai vechi şi mai eficiente din câte există. Acesta depăşeşte ca putere de vindecare toate celelalte procedee cunoscute, acţiunea sa dovedindu-se prin experienţă a fi nu numai lipsită de orice pericol, ci chiar salvatoare în multe situaţii. Aceasta datorită faptului că postul acţionează direct asupra cauzei bolii, ajungând chiar să o vindece, dacă postul este ţinut suficient timp.

Principalele efecte ale postului sunt acelea de repaus al întregului tub digestiv, de facilitare a unor procese şi schimburi interne, de eliminare a reziduurilor metabolice şi de purificare a întregii fiinţe. Cercetări ştiinţifice recente arată că postul are inclusiv puternice virtuţi antioxidante.

Când vorbim despre post ne referim, în principal, la postul negru, repausul alimentar complet realizat într-un anumit interval de timp în care nu se mănâncă nimic şi se bea doar apă. Postind o zi pe săptămână - aceasta fiind o frecvenţă optimă pentru practicarea postului alimentar total - îi oferim corpului timpul necesar pentru regenerare şi purificare.

Folosirea apei, cel puţin 1,5 litri în 24 de ore, este obligatorie pentru a evita deshidratarea corpului şi blocajul renal. Cei care se simt devitalizaţi în timpul postului sau după aceea vor trebui să bea mult mai multă apă decât de obicei (chiar 3 sau 4 litri). Cel mai bine este să ţineţi post începând din seara zilei precedente zilei de post şi ieşind din post numai în dimineaţa zilei următoare – altfel spus, ziua de post nu se termină seara, după 24 de ore de la ultima masă!

Acest tip de post este indicat drept cură de dezintoxicare, fiind terapia cea mai puternică şi cu efectele cele mai rapide, atât pentru vindecarea trupului, cât şi a sufletului, reprezentând deci o modalitate esenţială nu doar pentru vindecare, ci şi pentru transformarea fiinţei umane. Practic, putem spune că postul acţionează la nivelul tuturor structurilor fiinţei, începând cu cele subtile şi, prin rezonanţă, are efecte puternice şi la nivel fizic.

Postul, un subiect la modă în lumea ştiinţifică
Postul alimentar, înţeles ca post negru, a ajuns în ultimii 5-10 ani să capteze treptat şi atenţia cercetătorilor. Posibilele aspecte psihologice şi spirituale ale postului alimentar reprezintă încă un mare mister pentru lumea medicală ştiinţifică, la acestea concurând şi sărăcia modalităţilor actuale de cuantificare şi monitorizare a unor procese mai puţin concrete. Deşi enigmele lui nu au fost încă elucidate complet, este unanim acceptat că postul alimentar are un efect anti-îmbătrânire şi reduce riscul de dezvoltare a unor stări patologice.

Ştiinţific, se atestă că omul poate trăi fără hrană până la 100 de zile, rezervele interioare depozitate în organism pentru cazuri de nevoie fiind suficiente pentru a-i întreţine viaţa, fără hrană din afară, pe toată durata unei boli obişnuite. Sunt numeroase exemplele celor care au ţinut post negru timp de 40 de zile pentru a se vindeca astfel de boli foarte grave ori pentru a se apropia de Dumnezeu.
Mai mult pe yogaesoteric.net


Ce-ar fi dacă tensiunea ar scădea, alergiile şi astmul s-ar manifesta mai blând dacă am ţine post câtva timp? Un documentar ştiinţific difuzat pe postul Arte se ocupă de post ca terapie în anumite boli ale lumii moderne. Ancheta desfăşurată arată că metoda nu constituie deloc un remediu miraculos în boli grave precum cancerul.

Postul se poate dovedi benefic în cazul unor boli caracteristice modului de viaţă actual, ca obezitatea, diabetul sau hipertensiunea. Periplul realizatorilor filmului în Rusia, Germania şi Statele Unite demonstrează acest lucru.

La sanatoriul din Goriatcinsk din câmpia siberiană, două treimi din pacienţi, suferind de alergii, astm şi reumatism, se simt mai bine după o cură ce poate dura până la trei săptămâni, efectuată sub supraveghere medicală, arată conducerea acestui centru. Principiul este simplu: în lipsa hranei, corpul uman se hrăneşte singur din rezervele sale de glucoză şi lipide. La Goriatcinsk, postul durează în medie două săptămâni, în timpul cărora pacienţii beau doar apă şi fac sport ca să-şi întreţină musculatura. Urmează şapte zile de readaptare la obiceiuri alimentare echilibrate.

Cea mai grea este a treia zi de privare de hrană, spus cei care au ţinut un astfel de post. Un medic precizează că, în faza de dezintoxicare, organismul trece printr-o criză de acidoză, nivelul de aciditate crescând brusc. Cu spălături intestinale şi masaje, organe responsabile cu eliminarea, ca ficatul şi rinichii, sunt stimulate şi depăşesc criza.

Potrivit experţilor ruşi, metoda a fost descoperită din întâmplare acum circa 60 de ani, în perioada sovietică, când un psihiatru a făcut legătura între greva foamei pe care o ţinea un pacient şi îmbunătăţirea stării lui psihice. Rezultatele studiilor întreprinse de atunci în Rusia au fost validate de Academia de Ştiinţe din ţară.
[...]
Sursa: Romania libera

Citeste si:
Virtuţi extraordinare ale postului negru
Postul negru, secretul vieţii lungi şi al creierului sănătos
 

Cronovizorul eteric - Elemente despre viitorul apropiat


Filmul prezintă un dispozitiv siriusian de înaltă tehnologie, denumit „cronovizor”, prin intermediul căruia pot fi accesate informații din „memoria universală” sau Akasha. Sunt oferite, de asemenea, detalii uimitoare ce implică, printre altele, modalitatea de deplasare a navelor-mamă siriusiene în spațiul cosmic și conceptul de informație și de stocare a ei la siriusieni.

În finalul filmului sunt oferite unele predicții despre evoluția evenimentelor la nivel mondial în următoarea perioadă, așa cum au fost ele revelate de către siriusieni.


Sursa: Galactis.net

Arigato, Masaru Emoto



Ilustrul cercetător japonez Masaru Emoto a părăsit planul fizic vineri, 17 octombrie 2014, la vârsta de 71 de ani. Emoto s-a remarcat la nivel mondial după ce a documentat, cu ajutorul tehnicilor fotografice, schimbările la nivelul structurii moleculare ale apei, schimbând astfel percepţia omenirii asupra influenţei pe care spiritul o are asupra materiei, în cazul de faţă asupra apei, prezentă în mari proporții în atât în ființele umane cât și în tot ceea ce le înconjoară.


Conform mărturiei soției sale, care i-a fost alături în momentul trecerii, ultimul său cuvânt a fost ”Arigato” (”mulţumesc” în japoneză).

De-a lungul ultimilor săi ani de viaţă, Masaru, cel care a demonstrat că apa este vie şi se transformă în funcţie de factorii la care este expusă, obişnuia să spună: ”Viaţa este iubire, care este un dar de la Divinitate şi de la părinţi, iar moartea este recunoştinţă pentru trecerea într-o nouă dimensiune”.

Cercetările dr. Masaru Emoto l-au condus la definirea conceptului de "hado", un cuvânt care este din ce în ce mai des folosit chiar şi în conversaţiile uzuale de către japonezi. Cuvântul "hado" este alcătuit din două ideograme kanji, ha şi do, care înseamnă respectiv undă şi mişcare. Prin urmare, hado este modelul vibraţional intrinsec existent la nivelul atomic al materiei, fiind considerat drept cea mai mică unitate de energie.

Hado este energia asociată conştiinţei umane, după definiţia dr. Masaru Emoto. Cercetând această energie, el a ajuns la concluzia că gândurile şi sentimentele modelează realitatea fizică. Inspirat fiind de rezultatele unui om de ştiinţă american care a reuşit, cu ajutorul unui dispozitiv ce utiliza rezonanţa magnetică, să impregneze apa cu anumite informaţii benefice, curative, dr. Masaru Emoto a continuat cercetările în domeniul rezonanţei magnetice.

Din 1994, a început să studieze şi să fotografieze cristale de apă îngheţată. Aceste fotografii erau realizate cu ajutorul unui microscop plasat într-o cameră la -50°C. Rezultatele uluitoare au fost prezentate în cartea sa Messages from Water (Mesajele apei), care pune în evidenţă efectul conştiinţei umane (al diferitelor tipuri de energie hado) asupra apei.

Fotografiile din articol sunt preluate din această carte şi arată clar în ce mod structura cristalină a apei îngheţate reflectă calitatea ei, precum şi modificările acesteia datorită expunerii la diverşi factori externi: poluare, cuvinte, muzică, fotografii şi chiar rugăciuni.

Astfel, generând diferite energii hado prin cuvinte rostite sau scrise, sau prin muzică la care a fost expusă o aceeaşi probă de apă distilată, aceasta şi-a modificat structura în funcţie de energia primită. Formele de hado pozitiv, de exemplu forţa sublim creatoare a artei şi a muzicii,  au generat cristale geometrice, hexagonale, armonioase şi încântătoare. Interesant este că nu toate eşantioanele de apă au cristalizat.

Cele expuse unui hado negativ (cuvinte urâte, poze ale unor fiinţe malefice recunoscute, de ex., Hitler, poluare, muzică heavy-metal) au îngheţat în forme amorfe, ciudate şi dizarmonioase.


Pe parcursul turneelor în jurul lumii în care a prezentat descoperirile sale remarcabile, Masaru Emoto a vizitat în anul 2004 și România unde a susținut doua conferințe:

Masaru Emoto in Romania (oct 2004) - conferinta de la sala Pipera
Mesajele apei - Masaru Emoto in Romania, octombrie 2004 Conferinta de la Hotel Marriott
 
Alte articole despre Masaru Emoto și vizita sa în România:
Descoperirea extraordinară a lui Masaru Emoto: apa ne înregistrează gândurile
Dr. Masaru Emoto invitat de M.I.S.A.
Masaru Emoto despre M.I.S.A.


Constantin Brâncuşi - Bucuria de a fi


"Am dorit ca Măiastra mea să îşi ridice capul, fără a exprima cumva prin această mişcare mândrie, sfidare sau orgoliu. A fost una dintre cele mai dificile probleme şi numai după o îndelun­gată străduinţă am izbutit să redau această mişcare - integrată în avântul zborului." Constantin Brâncuşi

CEDO a obligat Romania sa plateasca daune unei tinere internate ilegal la Spitalul de Psihiatrie Sapoca pentru a nu merge la cursurile Scolii spirituale de yoga MISA


Abuzurile realizate impotriva practicantilor de yoga din Romania sunt in sfarsit pedepsite dar nu de catre justitia din Romania ci la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.


INTERNATA CU FORTA PENTRU A NU SE MARITA CU UN ADEPT MISA - CEDO a obligat Romania sa plateasca daune unei tinere internate ilegal la Spitalul de Psihiatrie Sapoca pentru a nu merge la sedintele MISA. Dana Atudorei a acuzat procurorii de la PJ Barlad de abuz in serviciu, dupa ce acestia ar fi musamalizat plangerea impotriva familiei si autoritatilor care au internat-o abuziv. Procurorii PICCJ Elena Sandu si Marius Iacob le-au dat NUP colegilor din Barlad, solutie mentinuta de ICCJ (Hotararea)



Romania a pierdut la Curtea Europeana a Drepturilor Omului procesul cu Dana Ruxanda Atudorei (foto), tanara pe care parintii, in complicitate cu reprezentanti ai autoritatilor statului, au internat-o cu forta la Spitalul de Psihiatrie din Sapoca, pentru a o impiedica sa frecventeze cursurile MISA si sa se marite cu un adept al Miscarii pentru Integrare Spirituala in Absolut, a lui Gregorian Bivolaru. Comis in urma cu 10 ani, intr-o perioada in care aversiunea la adresa MISA atinsese cote paroxistice, abuzul a fost astazi confirmat la Strasbourg, CEDO obligand statul roman sa ii plateasca Ruxandei Atudorei, absolventa a Facultatii de Drept, daune morale de 15.600 euro. Prin hotararea pronuntata, marti 16 septembrie 2014, in Camera de 7 judecatori, Curtea a stabilit ca in cauza Atudorei vs. Romania, in care tanara a fost reprezentata de avocata Adina Solomon din Baroul Bucuresti, au fost incalcate doua drepturi fundamentale garantate de Conventie: dreptul la libertate si la siguranta (Art. 5 paragraful 1) si dreptul la respectarea vietii private si de familie (Art. 8).
 
Art. 5 - Dreptul la libertate si la siguranta
"1. Orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia urmatoarelor cazuri si potrivit cailor legale: (...)
e. daca este vorba despre detentia legala a unei persoane susceptibile sa transmita o boala contagioasa, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond".

Art. 8 - Dreptul la respectarea vietii private si de familie
"1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acesta este prevazut de lege si constituie, intr-o societate democratica, o masura necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protectia sanatatii, a moralei, a drepturilor si a libertatilor altora".

CEDO: "I-a fost administrat tratament in absenta consimtamantului, intr-un spital de psihiatrie de stat, unde asupra ei a fost exercitat un control complet si efectiv... Guvernul nu a contestat faptul ca i-au fost administrate Leponex si alte medicamente neuroleptice in timpul spitalizarii"

Dana Ruxanda Atudorei (30 ani) s-a adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului, la 10 octombrie 2008, dupa ce a epuizat si ultima din numeroasele actiuni intreprinse ani de zile in justitia romaneasca pentru a obtine o solutie echitabila in raport cu abuzul la care a fost supusa de propria familie, in special de mama sa, si de autoritati. Reprezentata de avocata Adina Solomon, din Baroul Bucuresti, tanara a reclamat la CEDO nu mai putin de sase incalcari ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Art. 3, Art. 5, Art. 8, Art. 9, Art. 12 si Art. 14) si a pretins daune morale de 92.000 euro. Cu o singura exceptie - Art. 3 din Conventie, referitor la interzicerea torturii si a tratamentelor inumane sau degradante -, CEDO a declarat admisibile toate capetele de cerere.

In esenta, tanara a invocat ca a fost privata de libertate de propriii parinti, cu sprijinul unor medici si politisti, in scopul de a o impiedica sa urmeze cursuri de yoga si de a se marita cu un membru al MISA, cu care de altfel s-a si casatorit, insa numai dupa ce a reusit sa scape de represiunea familiei, fugind de acasa. CEDO a retinut ca, in perioada 3 februarie – 1 aprilie 2005, Ruxanda a fost internata fara voia ei, in mod "ilegal", la Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Sapoca - Sectia Nifon, catalogand aceasta masura drept o incalcare a Art. 5 paragraful 1 din Conventie. In acelasi timp, Curtea a stabilit ca, in cele opt saptamani de spitalizare fortata, tanara a fost supusa la tratament medical fara a-si da consimtamantul. Iata cum au motivat cei 7 judecatori CEDO, printre care si Iulia Antoanella Motoc, aceasta incalcare a dreptului la viata privata, in sensul Art. 8 din Conventie:

"Reclamantei i-a fost administrat tratament in absenta consimtamantului direct sau indirect, intr-un spital de psihiatrie de stat, unde asupra ei a fost exercitat un control complet si efectiv. Prin urmare, Curtea considera ca a existat o ingerinta a unei autoritati publice in dreptul reclamantei la viata privata. Un astfel de amestec incalca Art. 8 din Conventie, cu exceptia cazului in care se produce in concordanta cu legea, respectiv, vizeaza unul dintre cazurile lgitime mentionate la paragraful 2 al acestui articol, putand fi considerat 'necesar intr-o societate democratica' in vederea realizarii acestui obiectiv. In raport cu acestea, Curtea noteaza ca potrivit Legii nr. 487/2002, medicul psihiatru poate aplica tratament reclamantei numai dupa ce in prealabil obtine de la aceasta un consimtamant valabil. 

Medicul psihiatru poate institui tratamentul fara acest consimtamant numai in cazul in care absenta tratamentului ar cauza inevitabil o vatamare pentru reclamanta sau pentru alte persoane ori in situatia in care aceasta nu are capacitatea psihica de a intelege boala de care sufera si necesitatea initierii tratamentului. Chiar si in aceste situatii, ar fi fost necesar ca actiunea medicului psihiatru sa fie supusa controlului unei comisii de revizie a procedurii. Curtea noteaza ca medicul psihiatru a actionat in absenta unui consimtamant valabil al reclamantei. In plus, nu exista nicio proba la dosar, iar Guvernul a esuat in a demonstra, ca medicul psihiatru a supus unei comisii de revizie a procedurii decizia sa de a initia tratamentul. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea constata ca ingerinta in cauza nu a fost 'in conformitate cu legea'

Aceasta constatare este suficienta Curtii pentru a retine ca a existat o incalcare a Art. 8 din Conventie. Asadar, nu mai este necesar a examina in ce masura ingerinta in cauza a urmarit un 'scop legitim' sau daca a fost 'necesara intr-o societate democratica' pentru realizarea obiectivului" (vezi paragrafele 161 si urm. din Hotararea CEDO atasata la finalul articolului). De asemenea, CEDO face trimiteri si la tratamentul medicamentos administrat tinerei in mod arbitrar: "Curtea noteaza ca atat timp cat Guvernul nu a contestat faptul ca reclamantei i-au fost administrate Leponex si alte medicamente neuroleptice in timpul spitalizarii..." (vezi paragraful 179 din Hotarare).
Avocata Alina Solomon: "Pur si simplu au rapit-o din fata starii civile, pentru ca acea casatorie sa nu mai aiba loc... A fost tinuta 7 luni sub un tratament administrat schizofrenicilor... Abuzurile i-au distrus acestei copile viitorul"

Contactata de Lumeajustitiei.ro, avocata Adina Solomon a laudat solutia Curtii de la Strasbourg si a povestit, pe scurt, acest caz: "Este vorba despre o tanara de 20 de ani sechestrata de propria familie, rapita efectiv de parintii ei. Cu sprijinul autoritatilor din Bacau – vorbim de medici, politisti, procurori – au internat-o la psihiatrie pentru a o impiedica sa mai urmeze cursurile MISA si sa se casatoreasca cu un barbat cu 16 ani mai mare decat ea, si el, membru MISA. Abuzurile parintilor, in complicitate cu autoritatile bacauane, i-au distrus acestei copile viitorul. 

Vreau sa va spun ca aceasta fata a fost o studenta eminenta, a luat bacalaureatul cu 9.80, a sustinut inclusiv examene la Cambridge, iar astazi este absolventa de Drept. Pur si simplu au rapit-o din fata starii civile, pentru ca acea casatorie sa nu mai aiba loc, cu care ei nu erau de acord. Si vreau sa stiti ca ei sunt casatoriti de aproape 10 ani. A fost tinuta 7 luni sub un tratament administrat schizofrenicilor, 8 saptamani in spital, iar restul perioadei, acasa, unde era pazita cu schimbul de membrii familiei. Au motivat internarea prin aceea ca aderarea la acest grup cultural i-ar fi cauzat tulburari. In actiunea noastra am avut inclusiv puncte de vedere obtinute de la doctorul Prelipceanu, de la Universitatea 'Carol Davila', care a catalogat drept crima ceea ce i s-a intamplat acestei copile. Era incredibil ce se intampla... Ma bucur nespus ca CEDO a condamnat aceasta nedreptate, acest cumplit abuz pe care parchetele si instantele l-au lasat nesanctionat".

Asa cum reiese din cererea formulata de avocata Adina Solomon si inaintata Curtii de la Strasbourg, din care vom prezenta cateva pasaje relevante, numarul procurorilor si judecatorilor care au fost chemati sa indrepte acest abuz este substantial. In ianuarie 2006, Dana Ruxanda Atudorei (fosta Craescu) a depus o plangere impotriva prim-procurorului PJ Barlad, Rodica Fantana, pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanei si favorizare a infractorului, solutionata insa cu NUP de Parchetul General, condus la acea vreme de Laura Codruta Kovesi (Ordonanta nr. 117/P/2006 din 14 mai 2008 in dosarul penal nr.117/P/2006, a procuroarei Elena Sandu, si Rezolutia nr. 6595/4315/II.-2/2008 din 25 iunie 2008, a procurorului Marius Iacob). Solutiile Parchetului General au fost atacate apoi la ICCJ, insa fara vreun rezultat (Sentinta nr. 100 din 21 ianuarie 2009, pronuntata in dosarul penal nr. 6485/1/2008, ramasa definitiva, prin repingerea recursului la Completul de 9 judecatori - Decizia nr. 567/06.07,2009).

In actiunea formulata la CEDO, avocata Adina Solomon a aratat ca Marius Iacob este "acelasi procuror care a coordonat toate perchezitiile din cele 16 imobile impotriva simpatizantilor si cursantilor yoga in data de 18 martie 2004, precum si activitatile ulterioare de confiscare, sigilare si depozitare a bunurilor yoghinilor ridicate la perchezitii. Acelasi procuror a solutionat si majoritatea plangerilor efectuate de reprezentantii MISA si de victime impotriva procurorilor, politistilor si a altor lucratori angrenati in actiunile indreptate impotriva MISA, respingand in bloc toate petitiile yoghinilor. Este o completa lipsa de neutralitate a celui care este chemat acum sa-i fie 'avocat' reclamantei ATUDOREI DANA RUXANDA, cand anterior si in timpul cercetarii plangerii sale era 'acuzator' al yoghinilor si reprezentantilor MISA".

De asemenea, in cerere se mai susitne ca, "in data de 30.07.2008, Reclamanta a formulat in termen legal, la instanta competenta, plangere impotriva Rezolutiei nr. 6595/4315/II/2/2008 si a Ordonantei nr. 117/P/2006 din 14.04.2006. Reclamanta, prin plangerea adresata instantei, Inalta Curte de Casatie si Justitie – sectia penala, a aratat ca Rezolutia data de procuror Marius Iacob nu este motivata din punct de vedere juridic, nefiind nici macar structurata logic. S-a plans de faptul ca procurorul Marius Iacob, sfidand orice tehnica de analiza si ancheta juridica nu s-a pronuntat pe nici unul dintre argumentele juridice invocate de petenta impotriva Ordonantei data de procuror Sandu Elena. In plangerea adresata instantei de judecata in data de 30.07.2008, Reclamanta s-a plans de faptul ca atat procurorul Sandu Elena, cat si procurorul ierarhic superior, Marius Iacob, nu au efectuat acte de cercetare penala elementare, absolut obligatorii, si nu au coroborat probe pentru a stabili daca faptele savarsite de catre procurorii Fantana Rodica si Curea Nicolae intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu si de favorizare a infractorului".

Prezentam pasaje din cererea adresata CEDO:
"Pe perioada copilariei si adolescentei, Reclamanta a depus toate diligentele pentru a acumula cunostintele specifice scolare, pentru a adopta un comportament atat in viata sociala, cat si in cea familiala, bazat pe principiile bunei-cuviinte si a normelor sociale unanim acceptate si in acord cu asteptarile parintilor ei. Cu toate acestea, parintii acesteia, si mai ales mama Craescu Mariana, au avut un comportament extrem de autoritar, si de foarte multe ori agresiv si violent. Acest comportament a depasit cu mult limitele privind acordarea unei educatii riguroase, reclamanta fiind victima unor violente permanente in familie (in acceptiunea Legii 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie), violente care s-au manifestat atat din punct de vedere fizic, cat si psihic si moral.

De exemplu, in clasa a doua primara, mama sa a trimis-o sa fie consultata de un psiholog pentru ca a terminat anul scolar cu media generala 9,70 si nu 10 – in Romania sistemul de notare, de la acea vreme, in toate ciclurile de invatamant fiind de la 1 la 10, 1 fiind considerata nota cea mai mica si 10 nota cea mai mare. Permanent a fost agresata fizic si verbal de catre familie, nu i s-a permis sa aiba legaturi firesti cu colegii si copiii de varsta ei si nu i s-a permis sa se deplaseze singura nicaieri. Parintii nu i-au respectat niciodata ideile si orientarile stiintifice, culturale si filozofice.

Aceste ingradiri si presiuni au atins un maximum in perioada cand parintii au descoperit ca o data pe saptamana, in afara cursurilor scolare, Reclamanta urma un curs de yoga.

Pentru acest motiv, in luna iulie 2003, desi era majora, parintii Dan si Mariana Craescu au rapit-o chiar din propria casa si au dus-o impotriva vointei ei la Spitalul de Psihiatrie Socola din municipiul Iasi. Pe perioada internarii, medicii psihiatri curanti au constatat ca nu prezinta nici un fel de tulburare psihica, aceasta acuzand doar o 'reactie depresiva situationala'. Au retinut din motivatiile mamei la internare ca Reclamanta 'a inceput sa minta de aproape un an si sase luni, a plecat la Bucuresti, a stat ascunsa si dupa opt zile a ajuns acasa'. Iar la examenul psihiatric Reclamanta afirma ca 'parintii nu accepta ca practica yoga de circa trei ani', ca acestia considera ca 'are numai esecuri din cauza asta', ca 'o obliga sa manance carne desi ea nu vrea'. Tot la examenul psihiatric medicul curant retine ca Reclamanta 'are sentimentul ca mama sa doreste sa-i controleze in totalitate actiunile, ceea ce o revolta. (…) Din comportamentul si afirmatiile pacientei nu se constata prezenta elementelor psihoproductive de tipul iluziilor si halucinatiilor'. Pe perioada cat a fost internata cu ea, Reclamanta sustine ca mama ei o tinea treaza noaptea si ii reprosa ca este satanica, ca nu mai este virgina si o ameninta ca il va asculta pe acel calugar cu care se sfatuise sa o bata cu franghia uda pana ii va scoate prostiile din cap.

Faptul ca Reclamanta frecventa saptamanal, timp de 3 ore, un curs de yoga organizat de MISA a determinat familia acesteia sa se considere indreptatita sa actioneze in felul acesta extrem de violent asupra ei, incitand si antrenand in aceasta represiune mai multe departamente si autoritati publice: policlinici, spitale, medici, agenti de politie, functionari ai primariei, procurori, judecatori.

Contextul in care reclamanta a ajuns sa fie lipsita de libertate ilegal si vatamata corporal
In data de 19.01.2005, data la care Reclamanta locuia deja in Bucuresti de cca.1 an de zile, a plecat impreuna cu logodnicul (sotul actual) Atudorei Mugurel Calistrat la Barlad ca sa-si ridice un duplicat al certificatului de nastere de la Serviciul de stare civila din cadrul Primariei (originalul ii fusese sustras de parintii Dan si Mariana Craescu). Actul ii era necesar in vederea casatoriei cu logodnicul si pentru a se inscrie la facultate in Bucuresti.

Ajunsa la Serviciul de Stare Civila, a fost inconjurata de parintii ei Mariana si Dan Craescu, impreuna cu fratele ei, Radu-Andrei Craescu, si o alta femeie. Mama a convins-o sa stea de vorba cu ea si sa iasa afara mai inainte ca Reclamanta sa-si ridice de la ghiseu certificatul de nastere. In fata cladirii se aflau si bunicii paterni, Craescu Mircea si Maria, impreuna cu un barbat blond. Ajunsi in strada, toti si-au schimbat atitudinea fata de Reclamanta: i-au adus injurii si s-au purtat agresiv, fiind foarte suparati ca aceasta practica yoga in cadrul MISA si ca doreste sa se casatoreasca cu dl. Atudorei Mugurel Calistrat. Bunicul impreuna cu fratele Reclamantei Craescu Radu l-au trantit pe logodnicul acesteia la pamant si impreuna cu barbatul blond au inceput sa-l bata. In acest rastimp, tatal si mama au impins-o pe Reclamanta cu o violenta extrema catre masina lor si au introdus-o impotriva vointei ei in masina. 

Aceasta a fost permanent in imposibilitatea de a actiona si de a se apara - toata actiunea acestora s-a produs impotriva vointei Reclamantei. Fiind rapita, s-a luptat ca sa scape, a vrut sa sara din masina, a strigat la oamenii care se uitau la ea dintr-un autobuz. Parintii au tinut-o cu putere si au dus-o la familia Primicheru Simion si Maria (bunicii materni), in comuna Asau, jud. Bacau. Acolo au dezbracat-o si i-au luat hainele. I-au luat si ghetele, ramanand in niste papuci vechi in conditiile in care afara era iarna, frig si zapada foarte inalta. I-au fost luati banii personali, actele de identitate, a fost permanent amenintata si tinuta intr-o stare puternica de tensiune emotionala. Reclamanta afirma ca i-au dat niste haine vechi, unicele dealtfel, cu ele statea si ziua si dormea si noaptea. A fost supravegheata in permanenta, inclusiv cand se ducea la WC-ul care se afla in spatele curtii nu o lasau sa mearga singura. Mama Reclamantei, Craescu Mariana, si-a luat concediu fara plata ca sa stea permanent cu Reclamanta si sa o supravegheze. Noaptea dormea inclusiv cu ea in pat. In toata aceasta perioada tensiunea la care a fost supusa Reclamanta, scandalurile, amenintarile, supravegherea, izolarea i-au creat o suferinta insuportabila.

Din data de 03.02.2005, numitii Craescu Dan si Mariana au solicitat interventia si colaborarea medicului psihiatru Ionescu Stefan Adrian – directorul Spitalului de Psihiatrie Nifon-Acuti, ca sa-i sprijinie in mentinerea Reclamantei sub stare de supraveghere si subordonare totala. Parintii Reclamantei vizau o internare prelungita a Reclamantei intr-un spital de psihiatrie, dorind sa o impiedice, astfel, pe aceasta sa mai frecventaeze cursurile de yoga din cadrul MISA si sa o indeparteze defintiv de logodnicul ei cu care vroia sa se casatoreasca.

In acest sens, in data de 03.02.2005, tatal Reclamnatei Craescu Dan a venit in comuna Asau si impreuna cu mama Craescu Mariana au luat-o cu forta pe Reclamanta si au dus-o impotriva vointei ei la Spitalul de Psihiatrie Nifon-Acuti de langa Buzau. Cand a intrat in spital, asistenta de la cabinetul medicului ii incheia deja formalitatile pentru internare, fara ca Reclamanta sa fi fost macar consultata de catre medic si fara ca sa-si exprime acordul. Reclamanta nu vroia sa se interneze si i-a spus asistentei acest lucru. Aceasta i-a raspuns: 'Lasa, o sa stai aici cateva saptamani si o sa te linistesti'. Directorul spitalului, Ionescu Stefan Adrian, a internat Reclamanta contra vointei acesteia (incalcand Codul de deontologie medicala, Legea privind exercitarea profesiei de medic 306/2004 si Legea nr.487/2002).

Reclamanta a fost tinuta in Spitalul de Psihiatrie Nifon contra vointei ei timp de 8 saptamani. Inca din prima zi i s-a administrat de 3 ori pe zi Leponex - un medicament cu efecte foarte puternice si care se administreaza in faze foarte avansate de schizofrenie in conditiile in care Reclamantei nu i s-a stabilit niciodata acest diagnostic de catre nici un medic si nu a avut niciodata manifestari in acest sens. O asistenta medicala a pus-o sa semneze o hartie. Nu a cunoscut continutul hartiei, nu i-a fost aratata, nu stie ce a semnat.

Reclamanta nu a afost nici un moment de acord cu internarea sa. A trait momente de frica paralizanta si nu a putut sa se opuna in nici un fel acestui tratament inuman si lipsiri ilegale de libertate.

Dealtfel, Reclamanta era in imposibilitatea de a fugi deoarece spitalul se afla intr-o padure la cca 40 km de Buzau si acolo nu circula decat un microbuz care transporta asistentele medicale. Reclamanta nu avea haine, nu aveam acte de identitate, era inconjurata de parinti, bunici, medic, asistente care toti erau hotarati sa o tina in spital contra vointei ei. Mama Craescu Mariana s-a internat cu ea in spital. Tratamentul cu Leponex i-a fost administrat de catre medicul Ionescu Stefan Adrian inca din prima zi si a durat timp de peste 8 saptamani. (...) Reclamanta arata ca medicul Ionescu Stefan Adrian i-a administrat personal tratamentul dimineata, la pranz si seara. Acesta era secondat de asistente care o puneau imediat sa deschida gura, sa ridice limba si o verificau cu degetul daca nu piteste pastila. Nu avea cum sa evite luarea medicamentelor. Conform statisticilor, unii pacienti in urma tratamentului cu Leponex pot deceda.

Dupa cele 8 saptamani de spitalizare la spitalul Nifon, mama si tatal Reclamnatei au dus-o, in continuare fara consimtamantul acesteia, inapoi la bunicii materni in comuna Asau. Mama, Craescu Mariana si-a luat in continuare concediu fara plata, dormea cu ea in pat, o supravghea permanent si ii administra in continuare Leponex. In tot acest rastimp, Reclamanta a fost practic sechestrata, intr-o totala izolare de mediul exterior, in imposbilitatea de a contacta pe logodnicul ei sau o alta persoana care ar fi putut-o salva. Reclamanta a trait o stare de disperare foarte accentuata si s-a simtit extrem de traumatizata de tratamentul inuman la care a fost supusa. Acesta a fost lipsita de liberate ilegal cca. 9 luni. Reclamanta a aflat, ulterior, ca pe perioada celor 9 luni de lipsire de libertate ilegala a primit o cantitate imensa de scrisori si colete de la logodnicul ei Atudorei Mugurel Calistrat si de la prieteni, care i-a fost sustrasa si ascunsa de familia ei.

Cititi mai mult pe luju.ro

Conflictul din spatiu


Filmul este o expunere foarte precisa, clara si sintetica a unor informatii primite în mod direct de Syriat si Alkesh de la reprezentantii civilizatiei siriusiene, referitoare la o teribila batalie in spatiul cosmic ce a avut loc in apropierea Pamantului: despre implicatiile ei spatio-temporale, dovezi, tehnologie, aliante cosmice si despre luptele din planul eteric din imediata apropiere a Pamantului, care au inceput dupa acest teribil conflict.


sursa: galactis.net

Cititi si Informare GALACTIS (august, 2014)

Predică împotriva masoneriei a Mitropolitului Serafim de Pireu - Mangalia, 7 septembrie 2014


Înaltpreasfinţite Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului,

Prea Cucernici părinţi,

Iubiţi fraţi în Hristos,

Una dintre înşelările pe care le-a creat diavolul pentru combaterea şi distrugerea lucrării Domnului nostru Iisus Hristos şi pentru împiedicarea şi zădărnicirea mântuirii în Hristos a omului şi a lumii este Masoneria sau Francmasoneria, ce acţionează în societatea noastră, desigur sub acoperirea şi ocrotirea legilor şi a statelor. Căci masoneria funcţionează, cel puţin în Grecia, ca „Fundaţie”, recunoscută de stat prin decretul prezidenţial din 21 ianuarie 1927, prin decretul regesc din 19 iulie 1948 şi cel din data de 23 decembrie 1955. Astfel acţionează nederanjată în societatea noastră, pentru promovarea şi împlinirea scopurilor ei.

S-a dovedit în mod repetat şi de către mulţi că masoneria este o organizaţie care funcţionează în mod secret şi conspirativ, în colaborare cu toate celelalte ramuri ale ei (Rotary, Lyons, HAN, HEN, Cercetaşii, Rositers), având ca scop principal distrugerea societăţii şi dărâmarea politică şi culturală a popoarelor din întreaga lume.

Distrugerea pe care masoneria vrea să o aducă societăţii greceşti a început odată cu transplantarea din Anglia a primei Loji în „Răsăritul nostru”, în Smirna, în anul 1745 şi extinderea apoi a Lojilor în Constantinopol (1748), în capitala şi conducătoarea Ortodoxiei greceşti (Patriarhia Ecumenică). 

Pătrunderea masoneriei în Răsăritul ortodox, favorizată de climatul cultural european din Asia Mică şi de alcătuirea cosmopolită a populaţiei ei, a mers în paralel cu pierderea puterii credinţei creştine şi a tradiţiei ortodoxe de aici. La sfârşitul secolului al XVIII-lea s-a reuşit şi înfiinţarea de loji masonice în spaţiul grec metropolitan. Sprijinită mai ales de elementul urban, masoneria a acţionat şi acţionează în rândul intelectualilor, al comercianţilor, al celor care au o influenţă socială asupra populaţiei şi al politicienilor.

Aşadar, se înţelege faptul că masoneria este un mare parazit al societăţii ortodoxe şi trăieşte astfel pe trupul ei, cu consecinţe cumplite pentru coeziunea şi identitatea ei, pentru că masoneria este o creaţie a unor străini, care s-a transplantat în ţara noastră şi rămâne cu totul străină faţă de identitatea şi cultura noastră şi în esenţa ei este incompatibilă cu aceasta. De aceea, prezenţa şi activitatea ei în societate are ca rezultat dezmembrarea ideologică a societăţii, devreme ce se dezvoltă ca o tumoare mortală pe trupul ei. Acest lucru e conştientizat la nivelul nostru popular mai larg, aşa cum se vede din caracterizarea imoralităţii cuiva atunci când se comportă „ca un mason”!


În ultimii ani activitatea masoneriei s-a consolidat şi s-a intensificat, din cauza îmbolnăvirii şi instabilităţii situaţiei politico-sociale a ţărilor lumii. Masoneria îşi tăinuieşte şi tăgăduieşte caracterul ei religios, care, însă stă în fiinţa ei. Această tăgăduire a masonilor, însă, se loveşte de divergenţa cu propriile lor texte, precum Carta Statutului şi Regulamentul General al Lojii, dar şi de declaraţiile, de-a lungul timpului, ale unor masoni cunoscuţi. Important este însă faptul că acest caracter de religie al masoneriei este cunoscut şi de către poporul ortodox şi de conducerea lui duhovnicească şi este declarată mereu, cu fiecare ocazie, pentru demascarea masoneriei şi pentru apărarea turmei ortodoxe.

Deja de la prima combatere pe larg a masoneriei în ţara noastră (Grecia), de către monahul aghiorit Agapie Kollivas Papadonatos, este abordată masoneria ca o religie care combate Ortodoxia şi creştinismul în general. „Credinţa francmasonică – citim în lucrarea acestuia – este cea mai nelegiuită şi mai vătămătoare pentru neamul omenesc din câte credinţe greşite au existat de la începutul lumii şi până azi.” Iar monahul Agapie trage concluzia că masoneria este anticreştinism şi respingerea totală a creştinismului.

Caracterul religios al masoneriei a fost arătat de Comisia Interortodoxă (întrunită în Sfântul Munte Athos, în anul 1930), dar şi de profesori ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Atena, în anul 1933, a căror opinie a fost adoptată de Sfântul Sinod al Bisericii Greciei în acelaşi an, care apoi a fost reînnoită prin hotărârile sinodale din anii 1968, 1972 şi 1996, tipărite în broşuri speciale „Către popor” în anii 1982 şi 1996 şi prin Enciclica Sfântului Sinod din martie 2014.

Din textele însele ale masoneriei se dovedeşte că aceasta acceptă şi crede într-o zeitate, care este numită Mare Arhitect al Universului (M.A.U.). Masoneria are slujbe echivalente cu cele ale Bisericii („taine”, de exemplu: cununie, botez, cult, simboluri, sfinţire de templu, înmormântare) cu o rânduială ceremonială specială. În textele masonice M.A.U. e făcut cunoscut prin numele: Lucifer, Diavol, Satana, Beelzebul, Veliar, Bafomet, Demon ş.a.

Aşadar, mărturisirea masoneriei însăşi despre caracterul ei religios este clară. În Constituţia Marii Loje a Greciei (20 decembrie 1949) se declară categoric: „Masoneria liberă crede în existenţa lui Dumnezeu, numit Marele Arhitect al Universului.” Iar în Enciclopedia Masonică a lui N. H. Laskaris, tipărită cu aprobarea Marii Loje a Greciei şi în articolul: „Religie şi Francmasonerie” citim: „religia masonică nu face diferenţieri. Acceptă în sânul ei primitor bărbaţi ai oricărei învăţături şi nu favorizează sau dezaprobă în mod absolut nici o dogmă religioasă… Religia masoneriei este religia generală a naturii şi a revelaţiei primordiale – a celei moştenite de noi de la clerul ei antic şi patriarhal – întru care toţi oamenii pot să coexiste.”

Adică acest caracter sincretist şi idololatru al masoneriei este făţiş, precum şi caracterul ei anticreştin, lucru care se vede din conducerea ei mondială, care se opune catolicităţii şi ecumenicităţii Bisericii şi credinţei creştine. Acest lucru este subliniat în hotărârea istorică a Bisericii Greciei din anul 1933, conform căreia masoneria „nu este doar o organizaţie filantropică sau o şcoală filosofică, ci constituie un sistem de iniţiere în religiile de mistere care ne aduce aminte religiile şi cultele de misterii vechi naţionale (greceşti) … În mod deja dovedit este vorba de o religie de mistere, întru totul diferită … şi străină de religia creştină … care caută să cuprindă… la sânul ei întreaga omenire… înălţându-se pe sine ca pe un fel de superreligie.”

Şi vrednicul de pomenire arhimandrit Epifanie Theodoropoulos, luminat duhovniceşte şi teolog vestit, remarcă faptul că masoneria „are ambiţia de a ajunge religia întregii omeniri… să devină o superreligie”. Masoneria este „un cult păgân secret, ostil credinţei imaculate a Bisericii Universale Ortodoxe.” Adică ea este în mod clar o religie şi o credinţă anticreştină şi idolatră. Masonii sunt „adoratori ai diavolului şi satanişti, adepţi ai religiei antihristului.”

Se constată, de asemenea, faptul că masonii, cel puţin cei din cele mai înalte grade ale lor, sunt adoratori ai diavolului, se roagă lui Lucifer ca Bafomet, aşa cum îl numesc pe dumnezeul lor cu chip de ţap. De altfel sunt indiscutabile şi legăturile lor cu vrăjitoria. Bunul cunoscător al masoneriei, P. Naudon, ne informează că anumite ceremonii… şi-au stabilit ca şi scop”practicarea magiei, care este folosită de om pentru ca el să aibă înrâurire asupra lumii.

Argumentul masoneriei că ea nu se ocupă cu politica şi nu se amestecă în desfăşurarea evenimentelor politice nu este adevărat. Caracterul religios al masoneriei, care funcţionează în mod expansionist şi mondial, merge alături de participarea sa directă la procesele politice internaţionale. Activitatea ei politică urmăreşte exercitarea influenţei asupra persoanelor politice, pentru manipularea desfăşurării politicilor internaţionale.

Aşadar, masoneria nu este deloc o organizaţie filantropică, aşa cum pretinde ea, având ca scop păstrarea moralei în întreaga lume. Scandalul Lojii italiene Ρ 2 din anul 1981 a fost una dintre cele mai mari dovezi despre legătura masoneriei cu intrigile politice.

Prin activitatea ei politică, masoneria se dovedeşte antidemocratică, devreme ce subminează funcţionalitatea societăţii democratice şi siguranţa statală mai ales în perioade de criză. „Clubul Bildenberg este o superlojă… un comitet de conducere infam mondial, care acţionează pentru dizolvarea neamului şi a statului şi pentru promovarea în rândul maselor a ideii necesităţii unei supraconduceri mondiale.” Aşadar, ea promovează ţelurile globalizării, care sunt dărâmarea şi zdrobirea tuturor popoarelor de pe pământ.

Scopurile politice ale masoneriei se remarcă într-o perspectivă universală. Asociaţia masonică Illuminati arată pe faţă şi susţine forma de „guvernare mondială”, ca şi conducătorii politici care au o legătură specială cu Clubul Bildenberg. În paralel, masoneria îşi instruieşte membrii „spre a dobândi o lipsă de scrupule faţă de problemele naţionale importante.”

De altfel, jurămintele înfricoşătoare pe care le dau masonii în timpul iniţierii lor batjocoresc persoana umană şi împart societatea, pentru că se face deosebire între masonii „cei curaţi” şi oameni cei „nelegiuiţi”, adică toţi ceilalţi oameni, având drept consecinţă eliminarea celor săraci din punct de vedere economic, a ţăranilor, a muncitorilor şi a tuturor negrilor de pe faţa pământului. Dar şi masonii de grade inferioare nu cunosc cele uneltite de masonii de cele mai înalte grade. „Cei neiniţiaţi în gradele superioare masonice sunt victime tragice ale unei înşelăciuni nemaiîntâlnite.”

Aşadar, este lesne de înţeles că argumentul masonilor că rămân creştini ortodocşi fideli dovedeşte ori că ei nu cunosc creştinismul în ansamblul lui, ori că vor să ne înşele. Iar acest lucru se întâmplă deoarece ei nu îşi arată identitatea lor adevărată. De aceea este valabil întru totul şi mereu caracterul ireconciliabil şi incompatibil al calităţii de mason cu cea de creştin ortodox. Aceasta este constatarea tuturor ortodocşilor care s-au ocupat în mod sistematic de problema masoneriei.

Masoneria, socotind şi pe Hristos printre „misticii” ei, urmăreşte de fapt prinderea în capcană a creştinilor, încercând să creeze impresia, desigur celor care nu au o temelie solidă în credinţa creştină că în cadrul ei este păstrat Hristos cel propovăduit de sfinţii noştri. Ceea ce se reuşeşte, însă, este blasfemierea Conducătorului credinţei noastre prin negarea unicităţii şi exclusivităţii Lui în mântuirea omului şi a lumii.

Potrivit vrednicului de pomenire Mitropolit Ambrozie de Elefteroupolis, „iniţierea în masonerie a oricărui creştin ortodox constituie… lepădare de credinţa ortodoxă şi aderarea la o altă religie.”dar şi Sfântul Sinod al Bisericii Greciei a declarat în anul 1933 că „se cuvine ca fiii credincioşi ai Biserici să se ţină departe de masonerie.”

În acest punct, însă, se comit greşeli foarte grave de către acei ierarhi care, primind pentru Mitropoliile lor daruri şi donaţii băneşti din partea lojilor masonice, promovează şi sprijină activitatea acestora. Scrisorile de mulţumire ale acestor mitropoliţi sunt publicate apoi în revistele masonice şi ele devin astfel cea mai bună publicitate în favoarea masoneriei, cât şi prilej de ademenire a celor membrilor slabi şi neinformaţi ai pliromei (poporului ortodox) care poartă numele lui Hristos.

De altfel, patriarhi şi patriarhii acordă adesea decoraţii şi alte distincţii unor masoni oficiali cunoscuţi. Acest lucru se întâmplă pentru asigurarea, potrivit părerii lor, a sprijinului din partea masoneriei. În esenţă, însă, este vorba de trădarea credinţei noastre celei imaculate şi renegarea lui Hristos şi a Ortodoxiei şi, în acelaşi timp, căderea din vrednicia de cleric şi păstor al trupului eclezial.

Există, însă, şi ceva mai rău. Nu au loc acţiunile cuvenite pentru dezminţirea celor publicate în revistele masonice despre unii clerici ortodocşi care ar fi masoni. Ce alt lucru reuşeşte, însă, această tăcere decât să confirme argumentele masonilor? Şi iată că masoneria, pentru provocarea de impresii, menţionează ierarhi ai Bisericii Ortodoxe ca fiind membrii ei, dar doar după moartea lor, când nu mai este posibil să mai primească de la cei calomniaţi răspunsul cuvenit.

Este, însă, posibil – şi necesar – ca Bisericile, clericii care sunt prezentaţi de loji ca masoni să dezmintă public şi cu tărie publicaţiile masonice şi pentru reabilitarea memoriei aşa-zişilor clerici masoni, dar şi pentru liniştirea sufletelor credincioşilor şi pentru accentuarea din nou a incompatibilităţii calităţii de mason cu aceea de credincios ortodox.

Vizavi de argumentul masoneriei că un cleric grec celebru a fost iniţiat de curând în gradul al 18-lea şi că au fost înrolaţi în rândurile masoneriei încă alţi trei clerici, cu curaj am declarat că vom depune plângere ca să se dovedească dacă „în afară de satanişti, masonii sunt şi calomniatori ai Bisericii Ortodoxe” şi că vom aduce problema în discuţia Sfântului Sinod al ierarhiei Greciei. Rezultatul a fost acela că masonii au răspuns că „au făcut o greşeală”!

Este, de asemenea, important faptul că Biserica Ortodoxă a luat de mult timp poziţie împotriva masoneriei, subliniind rolul ei întunecat şi caracterul ei anticreştin. Prima condamnare teoretică a masoneriei în cadrul Patriarhiei Ecumenice a avut loc aproape în acelaşi timp cu înfiinţarea lojilor din „Răsăritul nostru (ortodox).” Mărturia unui document aghiorit menţionează publicarea unei scrisori sinodale de condamnare a masoneriei în anul 1745.

De asemenea, anatema (excomunicarea) patriarhală din anul 1793 (patriarhul Neofit al II-lea) îi includea şi pe „adepţi lui Voltaire, pe francmasoni, pe adepţii lui Rossos şi ai lui Spinoza”, adică pe promotorii Revoluţiei franceze. Elogiem de asemenea ierarhia cea venerabilă a Bisericii din Grecia pentru condamnarea oficială în mod repetat a masoneriei (1933, 1968, 1972, 1996, 2014), cât şi pentru broşurile cu textele ei „Către popor” editate de-a lungul timpului (în 1984 şi în 1996) pentru apărarea turmei de boala masonică.

De asemenea, ierarhi din trecut, precum fostul mitropolit Augustin al Florinei şi Ambrozie de Elefteroupolis, au condamnat în mod repetat în cuvintele şi în scrierile lor rătăcirea masonică, apărând turma ortodoxă de pericolul masonic. Exemplul lor îl urmează şi astăzi mulţi Înaltpreasfinţiţi mitropoliţi de-ai noştri, care nu încetează ca prin declaraţii, articole în ziar şi prin cărţile lor să lumineze turma şi întreaga lume ortodoxă.

Dincolo, însă, de informarea continuă a turmei în parohiile noastre este nevoie să fie alcătuită tactica pastorală necesară pentru înfruntarea masoneriei, dar şi pentru acei ortodocşi care au fost atraşi în rândul masoneriei. Nu trebuie să uităm cu rugăciunea este cea mai mare armă a noastră şi în acest caz.

Este nevoie, însă, să se interzică şi participarea celor dovediţi ca fiind masoni activi la Sfintele Taine ale Bisericii, nu numai la Dumnezeiasca Împărtăşanie, dar şi ca naşi la botezuri. De asemenea, o grijă permanentă a preoţilor parohi trebuie să fie informarea catehetică şi sprijinirea acelor familii în care unul din membri aparţine unei loji masonice, pentru abordarea lor creştină.

Însă mult mai energică trebuie să fie atitudinea ierarhiei care păstoreşte Biserica faţă de acei credincioşi care cred că pot să rămână creştini ortodocşi, în pofida înrolării lor în masonerie. Este nevoie ca toţi aceştia să fie informaţi şi catehizaţi, dar mult mai mult aceia care îşi exprimă dorinţa de a părăsi masoneria şi a se întoarce la Biserica Mamă.

Este nevoie ca şi aceştia să fie catehizaţi, pentru că părăsirea trupului eclezial este rod al indiferenţei faţă de adevărul ortodox. Cei ce nu au gustul experienţei ortodoxe cad uşor victime propovăduitorilor tuturor ereziilor şi ai masoneriei. Întoarcerea în Biserică trebuie să se facă prin semnarea unei declaraţii de lepădare de masonerie, aşa cum se întâmplă cu toţi cei care se întorc de la erezii la Ortodoxie.

Cu atât mai mult cu cât masoneria nu este o erezie „creştină”, ci este o panerezie şi o religie satanică, după semnarea scrisorii de lepădare de masonerie este nevoie neapărat să se facă din nou Mirungerea celui întors, dacă fusese iniţiat în oricare dintre gradele masonice. Pe de altă parte, când se dovedeşte clar intrarea unui cleric ortodox în masonerie, caterisirea lui este un imperativ al tradiţiei noastre sinodale, „pentru ca şi ceilalţi să aibă teamă”

Înaltpreasfinţite Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului,
Prea Cucernici părinţi,
Iubiţi fraţi în Hristos,

Revocarea decretelor în favoarea masoneriei şi desfiinţarea lojelor masonice este datoria fiecărui stat. De asemenea, este nevoie să fie desfiinţată Fundaţia Masonică din Grecia, pentru că apare ca şi fundaţie, în vreme ce din punct de vedere legal s-a abătut de la scopurile înfiinţării sale. Masoneria nu este o „religie cunoscută” (vezi articolul 13, paragraful 2 din Constituţia grecească), iar înfiinţarea Fundaţiei Masonice în Grecia este rodul minciunii şi al înşelării statului, a justiţiei şi a societăţii.

Cu părinteşti binecuvântări,

Mitropolitul SERAFIM al Pireului