"Sunt epoci în care nu poti inainta decat mergand contra curentului" - Mircea Eliade

Tehnici yoghine simple si unele metode traditionale

Secrete amoroase esentiale pentru cupluri

Top postari in ultimele 30 de zile

21 iunie 2015 - Ziua Internaţională Yoga


Oriunde în lume ai fi şi oricare ar fi nivelul de yoga pe care l-ai atins, cu ocazia Zilei Internaţionale Yoga, pe 21 Iunie 2015, poţi lua parte online la această sărbătoare!

Dat fiind că Primăria Sectorului 3 a refuzat ca acest eveniment să se desfăşoare în parcul IOR, în condiţiile în care Primăria Municipiului Bucureşti îşi dăduse acordul, programul va avea loc la sala Pipera 1 din Bd. Dimitrie Pompei nr. 3-5. Intrarea este liberă. MISA Senzaţional TV va transmite în direct întregul eveniment.


Cu ocazia Zilei Internaţionale Yoga, urmăreşte live pe MISA Senzaţional TV un program ce conţine 8 ore de filme documentare, emisiuni, reportaje dar mai ales conferinţe în premieră susţinute de Grieg. Acest program se va continua în duminicile care vor urma: 8 ore în data de 28 iunie şi 9 ore în data de 5 iulie.

În lumea întreagă mii de yoghini aparținând Federației Internaționale de Yoga și Meditație ATMAN din care face parte și MISA vor organiza manifestari spirituale alături de celelalte școli de yoga.

ROMANIA

 CEHIA

 ITALIA

PORTUGALIA

ECUADOR

ANGLIA

GERMANIA

RUSIA

THAILANDA

SUA

COMUNICAT DE PRESĂ

Mişcarea de Integrare Spirituală în Absolut (MISA) organizează în data de 21 iunie 2015 de la ora 18.00 în mai multe oraşe din România şi din alte ţări o serie de manifestări spirituale desfăşurate la unison cu ocazia sărbătorii Zilei Internaţionale Yoga.

Data de 21 iunie 2015 a fost stabilită prin rezoluţia din 14 decembrie 2014 a Organizației Națiunilor Unite ca prima zi în care va fi celebrată Ziua Internaţională Yoga. Rezoluţia ONU a fost adoptată prin susţinerea majoritară (175 din 193) a statelor membre ale organizaţiei, care s-au oferit totodată să co-sponsorizeze evenimentul. ONU invită toate statele membre să încurajeze celebrarea Zilei Internaționale Yoga pentru a sensibiliza astfel oamenii să aleagă un stil de viaţă mai sănătos şi mai echilibrat, contribuind în acest mod la consolidarea păcii, unităţii şi armoniei pe plan mondial.

Este estimat că în prezent practică yoga peste 200 de milioane de oameni care fac parte dintr-o mare diversitate de ţări, culturi şi religii. După cum afirma şi secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, „yoga poate aduce comunităţile laolaltă într-o manieră incluzivă care generează respect reciproc”. Este, de altfel, cunoscut la ora actuală, pe baza a mai multor studii ştiinţifice (vezi de exemplu studiul Universităţii Princeton), că activitățile spirituale realizate la unison de către grupuri foarte mari de oameni conduc la un impact benefic masiv asupra ambianţei energetice a planetei noastre.

Ziua Internaţională Yoga va fi sărbătorită în toată lumea, de către toate şcolile de yoga de pe mapamond. Programul din străinătate poate fi consultat pe site-urile yogaunited.org şi idayofyoga.org.

Școala de yoga MISA și filialele sale internaționale asociate celebrează Ziua Internațională Yoga printr-un program care va include exerciţii hatha-yoga, o spirală yang și o meditație la unison.

În București, evenimentul se va desfăşura la Sala Pipera (Bulevardul Dimitrie Pompei, lângă rondul de tramvai) după următorul program:
18:00-19:00 – HATHA YOGA – posturi corporale yoghine
19:15-20:00 – Meditaţie şi rugă colectivă în spirală YANG
20:00-21:00 – Spectacol susţinut de Teatrul Sophrozin – asana-e, muzică, umor
21:00-21:15 – Meditaţie cu tema: „Starea de unitate în diversitate a tuturor practicanţilor yoga din întreaga lume”.
În limita locurilor disponibile, sunt invitate în sală toate persoanele interesate de eveniment.

Cu ocazia Zilei Internaţionale Yoga, MISA Senzaţional TV va transmite LIVE întregul program. De asemenea, MISA Senzaţional TV va avea şi o emisie specială dedicată acestui eveniment, care va cuprinde mai multe filme, emisiuni, reportaje, precum şi conferinţe susţinute de profesorul de yoga Gregorian Bivolaru. Emisia specială va avea o durată de 25 de ore şi va fi repartizată în zilele de 21 iunie, 28 iunie şi 5 iulie. Conţinutul programelor va putea fi consultat pe pagina LIVE din zilele respective.

Biroul de Presă MISA
19 iunie 2015

 

Noi imagini ale norului cu formă de OZN de la Herculane

În urma publicării articolului OZN la Băile Herculane? am primit pe email de la cititori, noi fotografii cu formațiuni noroase ce seamănă cu Obiecte Zburătoare Neidentificate.

În primele imagini se văd norii lenticulari ce au apărut și au rămas pe cerul stațiunii Băile Herculane, în același loc, timp de mai multe ore, în data de 3 mai 2015. Norii obișnuiți au trecut pe lângă aceste formațiuni noroase, în timp ce acestea au staționat.

Urmează imagini ale norului dublu lenticular văzut dintr-o altă perspectivă, iar în final puteți vedea un alt nor apărut în aceeași zi deasupra Platoului Coronini (locul unde se organizează meditațiile în spirală).

Mulțumim pe această cale celor care ne-au trimis imaginile.


Norul dublu lenticular văzut din altă perspectivă:


Alt nor interesant apărut deasupra platoului Coronini:

Inventatorii de boli. Cum sunt TRANSFORMAȚI oamenii SĂNĂTOȘI în cumpărători de medicamente. Industria farmaceutică exploatează perfid temerile cele mai profunde ale omului


O colosală rețea, formată din industria farma, medici plătiți de aceasta și un lobby agresiv exploatează temerile atavice ale oamenilor, pentru a-i convinge că sunt bolnavi și trebuie să se trateze.

Cu treizeci de ani în urmă, părea o glumă. În pragul pensionării, Henry Gadsden, managerul colosului farmaceutic „Merck”, se confesa revistei „Fortune”, arătându- şi dezamăgirea că uriaşul potenţial de producţie al firmei sale este destinat doar bolnavilor. El visa ca „Merck” să devină un fel de „Wrigley” şi, după modelul marelui producător şi distribuitor de gumă de mestecat, să „vândă la toată lumea”. Inclusiv oamenilor sănătoşi. Trei decenii mai târziu, visul răposatului Gadsden a devenit realitate. 

Fondatorul colosului farma „Merck”visa să vândă medicamente la oamenii sănătoși. Visul i se împlinește

Viață lungă, boli multe
Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice ţintesc din ce în ce mai agresiv către oamenii sănătoşi. Suişurile şi coborâşurile vieţii devin tulburări mentale; slăbiciuni sau stări mai proaste, altminteri dintre cele mai obişnuite, sunt transformate în afecţiuni înfricoşătoare, şi din ce în ce mai mulţi oameni normali se trezesc bolnavi peste noapte. Într-o carte din 2005, Selling Sickness. How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients, Alain Cassels (cercetător în politica medicamentelor, la Universitatea Victoria din Canada) şi Ray Moynihan (jurnalist specializat în Sănătate) fac o radiografie necruţătoare a strategiilor de marketing cinice, atunci când nu sunt pur şi simplu criminale, ale producătorilor de medicamente.

Cei doi cercetători dezvăluie cum, prin campanii de promovare concertate, industria farmaceutică mondială, cu o cifră de vânzări de circa 500 miliarde dolari anual, exploatează perfid temerile cele mai profunde ale omului: de moarte, de şubrezire fizică, de boală etc.

Pe măsură ce, în țările dezvoltate, majoritatea locuitorilor se bucură de o viață mai lungă, mai sănătoasă, mai dinamică, cu atât campaniile publicitare îi bagă în panică pe cei grijulii cu sănătatea lor. Probleme minore sunt descrise ca tulburări grave, care necesită tratament imediat. Astfel, timiditatea se transformă în „anxietate socială”, iar tensiunea premenstruală devine „tulburare disforică premenstruală”. Simplul fapt de a fi expus la un risc patologic devine patologie în sine.

Epicentrul acestui tip de comerţ sunt Statele Unite. Americanii reprezintă 5% din populația lumii, dar primesc 50% din medicamentele prescrise pe glob. Cheltuielile populaţiei cu sănătatea s-au dublat în ultimii zece ani, din cauză că preţurile la medicamente cresc dramatic, dar mai ales pentru că doctorii prescriu din ce în ce mai mult.

Aceeaşi maladie cu altă pălărie
Americanul Vince Parry este un guru al acestui tip de marketing. Într-un articol intitulat șocant „Arta de a cataloga starea de sănătate” (The Art of Branding a Condition – în Medical Marketing & Media, Londra, mai 2003), Parry explică metodele prin care firmele sale „favorizează crearea” tulburărilor medicale:
● reevaluarea stării de sănătate;
● redefinirea unor boli cunoscute de mult și rebotezarea lor;
● crearea unor disfuncții din nimic; preferatele lui Parry sunt disfuncţia erectilă, deficitul de atenţie la adulţi şi sindromul disforic premenstrual.

Cu o sinceritate dezarmantă, Vince Parry descrie modul în care companiile farmaceutice definesc condiţiile pentru crearea pieţei pentru produse precum Viagra sau Prozac.

Sub patronajul firmelor de marketing, experţi medicali şi guru precum Parry se aşază la aceeaşi masă pentru a descoperi „idei noi despre boli și stări de sănătate”. Totul este ca acestea să li se prezinte potenţialilor clienţi într-o manieră inedită.

Un raport al Business Insights, destinat conducătorilor de multinaţionale din sectorul farmaceutic este încă şi mai clar: capacitatea de „a crea piețe pentru boli noi” se traduce în cifre de vânzare de miliarde de dolari. 

Una dintre strategiile cel mai performante, potrivit raportului, este de a schimba modul în care oamenii privesc afecţiunile banale. Ei trebuie „convinși” că „probleme acceptate până acum ca ușoare disconforturi” necesită „intervenția medicului”. Acelaşi raport are şi o concluzie optimistă pentru viitorul industriei farmaceutice: „Anii care vor veni vor fi martorii creării bolilor create de firme”.

Nu a durat mult și profeția s-a împlinit. În 2014, profesorul Philippe Even declara pentru France 4:
„Industria farmaceutică a creat o piață plecând de la boli care nu există. De exemplu pre-hipertensiunea arterială, pentru care sunt tratați 1 milion de francezi și despre care se știe că tratamentele nu aduc nimic”.
Prof. Even, împreună cu prof. Bernard Debré, publica în 2012 „Ghidul celor 4000 de medicamente utile, inutile sau periculoase”. Pe fondul scandalului-monstru al medicamentului de slăbit Mediator și care se estimează că a ucis circa 2000 de persoane în Franța, lucrarea celor doi s-a vândut ca pâinea caldă. Însă breasla medicală nu le-a putut ierta încălcarea Omertei: lui Even și Debré li s-a interzis să profeseze timp de un an.

FOTO: Profesorii Philippe Even și Bernard Debré
Racolarea medicilor ca agenţi publicitari
Medicul generalist Des Spencer povesteşte în British Medical Journal din iulie 2008 cum a fost contactat pentru a participa la o specializare care ar fi trebuit să facă din el un expert într-o maladie născocită de imaginaţia industriei. Universitatea la care preda i-a transmis lui Spence oferta unei firme în care scria:
„Căutăm lideri de opinie (…) a căror muncă va trebui să influențeze gestionarea și terapia viitoare ale disfuncției sexuale feminine (…) prin dorință hipoactivă.”
Firmele care au o boală de inventat pentru a crea o piaţă pentru un anumit medicament racolează medici pe care îi folosesc într-o schemă de marketing cu scopuri stabilite dinainte şi în care slujitorii lui Hipocrate nu au nici un fel de libertate de mişcare. Totul, evident, în schimbul unor avantaje financiare, dar şi al prestigiului, notorietăţii, pe care o asemenea campanie o aduce.

„Experții” trebuie să legitimeze „boala”
Dar, „partea cea mai neplăcută în toată această poveste”, continuă Spencer, „este lipsa oricărei legitimități medicale a disfuncției sexuale feminine prin dorință hipoactivă. (…) Industria trebuie să transforme această disfuncție bănuită, în boală gravă. Iar pentru aceasta e important să existe o acoperire mediatică, mărturii ale celebrităților, dar mai ales sacrosancți experți medicali care legitimează totul. «Experții» estimează că 40% dintre femei «suferă» de această «boală». Iată un exemplu de simplificare numai bună pentru a fi citată peste tot!”, conchide medicul din Glasgow.

Impresia de depresie
Numărul persoanelor depresive de pe mapamond a crescut de șapte ori din 1970 până în 1996, relevă St-Onge. În Statele Unite, numărul de consultații în urma cărora s-au prescris antidepresive s-a dublat între 1980 și 1989. O tendință similară s-a înregistrat în tot Occidentul. Numărul femeilor care iau antidepresive este triplu față de cel al bărbaților, iar milioane de copii americani le iau cu regularitate.

Cu toate că antidepresivele nu sunt indicate în tratamentul depresiilor ușoare la adulți, ele sunt prescrise masiv. Un „merit” îl au și firmele de lobby care au lansat ideea că 60-70% dintre sinucideri sunt cauzate de depresiile netratate. Potrivit lui Jean-Claude St-Onge, femeile sunt în mod deosebit vizate de eforturile de „medicalizarea” a vieții. Altădată, ele mergeau la medic când erau gravide, acum îl consultă în chestiuni de contracepție și de menopauză. De altfel, se vorbește deja și de „perimenopauză” (perioada de dinainte de instalare a menopauzei și până la instalarea acesteia), o nouă afecțiune care se încearcă a fi popularizată. Ca urmare, femeile devin mari consumatoare de pastile pe perioade lungi de timp.

Farmacoterapia fricii
Cea mai eficientă strategie de marketing pentru „vânzarea” bolilor este frica. Pentru a vinde femeilor la menopauză hormonul de substituţie s-a mizat pe frica de criză cardiacă. Pentru a vinde părinţilor ideea că cea mai mică depresie necesită un tratament greu şi îndelungat s-a mizat pe teama de sinucidere a tinerilor. Pentru a vinde medicamente anticolesterol s-a mizat pe teama morţii premature. Şi asta în pofida faptului că de multe ori medicamentele promovate furibund produc efecte inverse celor scontate. În noul limbaj de marketing se vorbește deja de „farmacoterapia fricii”. Alături de „disease mongering”, negoţul cu boli.

Prin manipularea medicilor, lobby-urile au modificat normele analizelor, pentru a crește numărul de pacienți susceptibili a fi tratați


 „Dacă altădată puteam spera să găsim un tratament pentru fiecare boală, negustorii de sănătate, astăzi, mai mult ca niciodată, par să vrea a găsi o boală pentru fiecare medicament fabricat”, constată medicul Martin Winkler în postafaţa lucrării lui Jorg Blech, Inventatorii de boli.
„Manipulând membrii influenți ai comunității medicale, lobby-urile industriei farmaceutice au modificat încet, încet normele anumitor valori biologice (colesterol, tensiune arterială etc) pentru a obține astfel creșterea numărului pacienților susceptibili a fi tratați”.
Căci, conchide Winkler, „a-i face pe niște oameni perfect sănătoși să creadă că trebuie să se îngrijescă pe viață reprezintă pentru fabricanți o veritabilă rentă viageră”.

Epidemia de marketing
În best-seller-ul Die Krankheitserfinder (Inventatorii de boli), Jörg Blech, biochimist german, stabilit în America şi corespondent pentru Der Spiegel, New Scientist şi The Guardian, explică în ce mod industria farmaceutică în colaborare cu experţii de marketing a impus scăderea arbitrară a nivelului normal al colesterolului pentru ca indivizi perfect sănătoşi să devină peste noapte bolnavi; explică de ce de vreo două decenii femeile la menopauză sunt terorizate cu spectrul osteoporozei pentru a favoriza vânzările la medicamentele care ar preveni fracturile; explică tehnicile de manipulare a opiniei publice cu scopul de a crea o piaţă impresionantă a pilulelor care tratează impotenţa.

Între 1984 şi 1987, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder (DSM 4), care este biblia psihiatrilor americani, a introdus 77 de noi boli mentale, scrie Jean- Claude St-Onge în Reversul pilulei, publicată la Montreal, Ecosociétés, în 2004. Pentru a introduce aceste noi boli a trebuit schimbată definiţia bolnavului. Oricine resimte la un moment dat o stare de rău devine automat bolnav. Şi, bineînţeles, comentează maliţios St-Onge, pentru fiecare boală există un medicament. Iată câteva exemple de „boli noi”:
● timiditatea este reciclată sub numele de „anxietate socială”
● naturala regurgitare la bebeluși devine „reflux esofagian patologic”
● omeneasca senescență se transformă în „insufi ciență circulatorie cerebrală”
● până și stresul de la loterie este legat de „traumatismul biletului necâștigător”

În aprilie 2004, o anchetă extrem de bine documentată şi aprofundată, realizată de Lisa Cosgrove, cercetător la University of Masachussets Boston, şi publicată în prestigioasa revistă Psycho-Therapy and Psychosomatics, a demonstrat că mai bine de jumătate dintre psihiatrii care au lucrat la redactarea DSM 4 au fost plătiți de firmele care fabrică exact medicamentele care tratează așa-zisele boli nou introduse în manual.
Sursa: evz

Planta uimitoare care ucide 98 la sută din celulele canceroase în doar 16 ore


Cercetarile recente au aratat ca o planta a distrus 98% din celulele canceroase in doar 16 ore.

In societatea in care traim, suntem destul de constienti de ravagiile pe care le face cancerul. S-a scris mult despre stilul nostru de viata, mai sanatos sau mai putin sanatos, despre consumul in exces de alimente procesate, despre carnea injectata cu diversi hormoni pe care o consumam, despre poluare precum si despre factorii de mediu care contribuie la aparitia acestei boli.

Companiile farmaceutice precum si comunitatea medicala nici macar nu vor sa auda de anumite plante naturale care pot ajuta la procesul de vindecare, bineinteles ca nu au nici un interes. O cercetare  publicata recent in Life Science a implicat studierea unei plante utilizate in mod obisnuit in medicina chineza, ce poarta numele popular de “pelin dulce”, denumirea ei stiintifica fiind „Artemisia annua” sau “Artemisinin”. In momentul in care se amesteca cu fier, cercetatorii au descoperit ca, in decurs de 16 ore, 98% din celulele canceroase au fost ucise. A fost utilizata pe toate tipurile de cancer.

Artemisinin a fost folosit in trecut ca un tratament puternic anti-malarie, dar acest studiu s-a axat in special pe actiunea ei impotriva cancerului. 

Amestecarea cu fier pare a fi punctul cheie, pentru ca atunci cand artemisinin a fost utilizat in mod izolat exista doar o reducere cu 28% a celulelor canceroase. Asa ca, atunci cand pacientiilor din acest studiu, li s-a administrat un supliment de fier (care de multe ori se acumuleaza in tesutul mamar, mai ales in celulele canceroase), artemisinin a fost efectiv capabil sa tinteasca celulele „rele” si se lase celulele „bune” in siguranta.

Raportul a concluzionat ca „In general, rezultatele noastre arata ca artemisinin opreste factorul de transcriere "E2F1" si intervine in distrugerea celulelor canceroase, ceea ce inseamna ca prezinta o modalitate de transcriere in functie de care artemisin controleaza reproducerea celulelor canceroase”. „Acest lucru arata foarte promitator”, spune Gary Poser, un chimist de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, Maryland – constituie un progres imens, a mai adaugat el.

Studii:
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16185154
http://www.drlam.com/articles/Artemisinin.asp?pg=2

Mai multe puteti afla de la medicul Len Saputo in video-ul de mai jos :


Sursa: AMPress

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România se revoltă față de imixtiunile SRI în cauzele penale și cere eliminarea acoperiților din justiție



In urma aparitiei in spatiul public a tot mai multe acuzatii si declaratii pe tema implicarii serviciilor secrete in randul magistratilor, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) cere CSM-ului sa verifice existenta ofiterilor acoperiti in justitie si solicita lamuriri de la SRI privind ”interesul” manifestat fata de cauzele penale pana la solutionare. Iată solicitarea UNJR:

Către Consiliul Superior al Magistraturii,

Stimate domnule preşedinte, stimaţi membri

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, asociaţie profesională a judecătorilor, al cărei scop principal este apărarea independenţei justiţiei, îşi exprimă profunda îngrijorarea faţă de recentele declaraţii publice, potrivit cărora în rândul magistraţilor ar exista ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete, precum şi că instanţele de judecată au devenit ,,câmp tactic” al serviciilor de informaţii, apreciind că aceste declaraţii subminează atât independenţa justiţiei şi încrederea cetăţenilor în actul de justiţie cât şi încrederea reciprocă între judecători.

Cerem, de aceea, Consiliul Superior al Magistraturii ca, în exercitarea rolului constituţional ce îi revine, de garant al independenţei justiţiei:

1. Să solicite - în acord cu dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 303/2004, republicată şi modificată - Consiliului Suprem de Apărare al Ţării să procedeze la verificarea respectării interdicţiei judecătorilor şi procurorilor de a nu fi/a nu fi fost lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii, iar rezultatul să fie făcut public, pentru restabilirea încrederii în justiţie;

2. Să ceară de urgenţă clarificări publice Serviciului Român de Informaţii, care trebuie să explice corpului de magistraţi şi societăţii următoarele:

a. ce înseamnă concret “câmp tactic”, când vine vorba de justiţie, şi care sunt mijloacele prin care serviciul operează în acest “câmp tactic”,

b. care este cadrul legal ce permite acestui serviciu să îşi menţină “interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”, în ce constă în mod efectiv acest „interes”, care sunt limitele sale, de ce garanţii este însoţit şi ce control se exercită asupra sa?

În fapt, fostul preşedinte al României şi, implicit, fostul preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, a afirmat în public şi în mod neechivoc că: ,,O altă problemă e legată de foştii ofiţeri acoperiţi printre magistraţi. Până în 2004, serviciile au considerat, ca de altfel şi aceşti magistraţi, că pot să încalce Constituţia din 1991. Destui dintre ei au fost, sunt unii dintre ei. Ei, aceşti oameni, de teamă să nu se afle că au încălcat Constituţia din 1991, sunt şantajabili. Ştiţi care e motivul pentru care am cerut să se scoată cele 3 milioane de dosare ale fostei Securităţi? Pentru că ele erau folosite de unii din S.R.I. să şantajeze. Ei, cei care au fost acoperiţi funcţionează în continuare. (...)”. Aceste afirmaţii au fost reluate în mod repetat în spaţiul public.

Declaraţiile celui care a fost şef al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt zguduitoare, deoarece afirmă că până în 2004 se ştie că au existat persoane în rândul magistraţilor care au încălcat legea sistematic, fiind incompatibili. Acelaşi fost şef al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării afirmă că după 2004 a cerut serviciilor să îi retragă pe cei acoperiţi din justiţie, însa nu ştie dacă acest lucru s-a întâmplat.

O astfel de informaţie, esenţială pentru buna funcţionare a justiţiei, nu a fost verificată timp de zece ani, iar de tot atâţia ani nimeni nu ştie dacă aceşti ofiţeri au fost retraşi din magistratură sau nu.

Chiar dacă afirmaţia este făcută acum, de către o persoană care avea ea însăşi obligaţia de a dispune efectuarea acestor verificări, din calitatea de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, şi , deci, obiectivitatea sa ar putea fi pusă la îndoială, efectele nu sunt mai puţin grave.

Prin folosirea acestei vulnerabilităţi, speculată repetat în spaţiul public, se formează un nou tip de presiune pe justiţie, la fel de gravă. Suspiciunea creată în acest mod afectează negativ munca fiecărui magistrat, în special a celor chemaţi să judece în prezent dosare de un interes deosebit pentru opinia publică, deoarece se inoculează acesteia ideea că aceşti magistraţi nu ar fi independenţi.

Gravitatea declaraţiilor repetate privind existenţa ofiţerilor acoperiţi din justiţie este escaladată de afirmaţia directorului Direcţiei Juridice a Serviciului Român de Informaţii care, într-un interviu recent, declară că instanţa de judecată a devenit ,,câmp tactic” de operaţiuni al serviciilor de informaţii. În acelaşi interviu, acesta afirmă că “în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze” din instanţă.

Înţelegând importanţa misiunii pe care Serviciul Român de Informaţii o are în prezervarea securităţii naţionale, conturate de Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României, trebuie să subliniem că orice depăşire a acestui cadru legal nu face decât să vulnerabilizeze atât sistemul judiciar, cât şi însuşi serviciul de informaţii. 

Orice suspiciuni şi orice ambiguitate subminează rolul pe care cele două instituţii fundamentale trebuie să îl joace în protejarea drepturile fundamentale, pe de-o parte, şi garantarea securităţii naţionale, pe de altă parte. Aceste obiective nu pot fi îndeplinite fără încrederea cetăţenilor în profesionalismul şi buna credinţă a celor două părţi.

Sala de judecată este locul în care fiecare persoană vine să îşi caute dreptatea în mod public şi transparent, locul unde Statul şi cetăţenii săi sunt deopotrivă apăraţi şi egali în faţa legii. Acest spaţiu nu trebuie şi nu poate fi transformat în ,,câmp tactic” de operaţiuni al unui serviciu secret a cărui activitate este, prin natura sa, lipsită de transparenţă. Orice intervenţii, orice presiuni, directe sau indirecte, publice sau obscure, mai mult chiar, orice suspiciune privind posibilitatea unor astfel de influenţe sau acţiuni lipsite de transparenţă distrug acest echilibru şi lasă fără suport ideea de justiţie independentă şi proces echitabil.

Nu putem să nu subliniem, în acest context, importanţa pe care a dat-o Curtea Europeană a Drepturilor Omului aparenţei în raport cu garanţiile de independenţă şi imparţialitate, garanţii indisolubil legate de dreptul la un proces echitabil. Or, astfel de declaraţii, venite din partea unor persoane care deţin sau au deţinut un rol important în arhitectura instituţională a statutului, pot, în mod indiscutabil, crea aparenţa unei lipse de imparţialitate din partea magistraţilor.

Declaraţiile menţionate ridică o îndoială întemeiată asupra independenţei întregului sistem judiciar, iar neîncrederea creată poate fi înlăturată numai prin verificarea temeinică şi reală a declaraţiilor date anual de magistraţi cum că nu sunt şi nu au fost ofiţeri acoperiţi, cu consecinţa înlăturării din magistratură a celor ce au încălcat această obligaţie.

Consiliul Superior al Magistraturii, având în vedere calitatea sa de garant al independenţei justiţie, are competenţa să ceară Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să facă aceste verificări. În fond, Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să fie prima instituţie interesată în a verifica dacă prevederile legale vizând statutul magistraţilor sunt respectate, pentru a garanta astfel independenţa actului de justiţie.

Cu toate acestea, deşi legea este în vigoare de peste zece ani, iar magistraţii dau anual declaraţii pe proprie răspundere în sensul că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii, nici până în prezent o astfel de verificare nu a fost făcută.

În aceste condiţii, nu doar că legea rămâne aplicată strict formal, dar consecinţele acestei inacţiuni afectează întreg sistemul judiciar, prin erodarea încrederii cetăţeanului într-un act de justiţie independent şi imparţial care îl afectează în mod direct.

Fiecare cetăţean are dreptul să ştie, atunci când se adresează justiţiei, dacă o face în faţa unui judecător cu adevărat independent, sau, dimpotrivă, în faţa unei persoane ce serveşte interesele altor instituţii ale statului.

Funcţia de magistrat este esenţialmente incompatibilă cu cea de colaborator cu serviciile secrete, indiferent de forma pe care aceasta o îmbracă. Punctul 10 din Magna Carta a Judecătorilor, adoptată de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, prevede în mod explicit că ,,în exercitarea atribuţiei de a soluţiona cauze, judecătorul nu poate primi nici un fel de ordin sau instrucţiune, nici să fie supus vreunei presiuni ierarhice şi este ţinut să respecte doar legea.”

Exercitarea funcţiei fără părtinire, aşa cum o impune jurământul depus la intrarea în profesie, exclude orice posibilitate de control din afara sistemului asupra judecătorului. Pericolul este mai mare atunci când influenţele ar veni din zona serviciilor secrete, inaccesibile publicului şi, deci, fără mijloace de control la dispoziţia părţilor din proces sau a societăţii civile. Această vulnerabilitate a fost precis identificată de legiuitor, care a simţit nevoia unei reglementări tranşante sub forma unei incompatibilităţi absolute între cele două calităţi.

Interdicţia cu valoare constituţională de a fi, în acelaşi timp, atât magistrat cât şi ofiţer de informaţii, activ sau în rezervă, are rolul atât de a garanta efectivitatea separaţiei puterilor în stat, cât şi faptul că judecătorul chemat să soluţioneze o cauză este supus numai legii. Respectarea Constituţiei şi a garanţiilor sale stă mai presus de orice alt interes într-o democraţie, iar orice suspiciune rezonabilă privind încălcarea lor trebuie abordată cu seriozitate şi investigată prompt de autorităţile competente.

În condiţiile însă în care declaraţiile date anual de judecători nu fac obiectului unor verificări reale, aplicarea legii rămâne una pur formală, iar scopul ei nu este atins.

O reacţie promptă şi categorică din partea Consiliul Superior al Magistraturii în privinţa acestor chestiuni este imperativă pentru a oferi cetăţenilor certitudinea că magistraţii respectă legea şi sunt independenţi, iar actul de justiţie nu este viciat de nici o influenţă externă.

Reiterăm, de aceea, solicitarea către Consiliul Superior al Magistraturii ca, în baza atribuţiilor legale ce îi revin, să acţioneze de îndată în vederea demarării demersurilor necesare verificării tuturor magistraţilor şi sancţionării cu încetarea mandatului a celor care au încălcat această interdicţie. De asemenea Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să solicite Serviciului Român de Informaţii să explice public în baza cărui cadru legal consideră instanţele “câmp tactic” şi îşi menţin “interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

Demersul acesta este imperativ pentru ca toţi cetăţenii să aibă garanţia că au parte de un proces just şi echitabil, iar soluţia pronunţată se bazează pe probe temeinice şi cu respectarea principiului egalităţii de arme, dată de un judecător imparţial şi ferit de orice presiuni, care acţionează numai potrivit legii şi propriei sale conştiinţe libere.

Cu stimă,
Judecător Natalia Roman
Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România