"Sunt epoci în care nu poti inainta decat mergand contra curentului" - Mircea Eliade
Home » , , , , » Noi dovezi zdrobitoare privind ingerinţele politice în justiţie, în cazul Gregorian Bivolaru

Noi dovezi zdrobitoare privind ingerinţele politice în justiţie, în cazul Gregorian Bivolaru

de Maria Nicola

Vineri, 26 martie, la Tribunalul din Sibiu s-a desfăşurat ultima înfăţişare din procesul în care este judecat Gregorian Bivolaru, alături de Mirona Farcaşi şi Szolt Farcas, judecătoarea urmând să se pronunţe în dosar în termen de două săptămâni. După şase ani de la începerea acestui proces, graba cu care s-a decis încheierea lui este cel puţin bizară, cu atât mai mult cu cât unii martori cheie ai acuzării (altfel spus, ai Procuraturii) nici măcar nu au fost audiaţi!

Decizia de a judeca procesul în înfăţişarea din 26 martie a fost cu totul surprinzătoare atât pentru inculpaţi şi pentru avocaţii lor, cât şi pentru reprezentanţii Procuraturii. Având în vedere solicitarea expresă atât a Procuraturii, cât mai ales a avocaţilor lui Gregorian Bivolaru, de a fi audiat „martorul sub acoperire” Marinescu Vasile – în realitate, Simion Lupescu – cât şi faptul că la o şedinţă anterioară, judecătoarea a lăsat impresia că intenţionează audierea tuturor martorilor şi de asemenea că doreşte să se aplece cu atenţie asupra pledoariilor finale ale avocaţilor, motiv pentru care ar fi fost util să încuviinţeze un termen separat pentru dezbaterile cauzei, putem considera cel puţin surprinzătoare, graba de a finaliza dosarul. Judecătoarea a cerut avocaţilor să îşi prezinte pledoariile finale, invocând posibilitatea acestora de a depune concluzii în scris în zilele următoare, pentru a compensa această modificare nejustificată în desfăşurarea procesului.

Cu siguranţă această accelerare nefirească a luării deciziei finale în acest dosar este legată de inspecţiile despre care am aflat că au existat la mai multe Curţi de Apel din Ardeal, printre care şi Curtea de Apel Alba Iulia şi Tribunalul Sibiu. Unii din colegii inspectorilor au relatat neoficial că această comisie a avut, încă de când a plecat de la Bucureşti, sarcina de a-i cere acestei judecătoare declaraţii şi rapoarte pentru fiecare termen de judecată privind judecarea cazului Bivolaru şi pronunţarea grabnică a sentinţei.

Astfel s-a încercat determinarea instanţei de a se pronunţa înaintea administrării tuturor probelor, sub masca unei inspecţii venite de la Bucureşti pentru verificări care ar fi vizat chiar apărarea dreptului inculpatului de a beneficia de desfăşurarea într-un termen rezonabil a procesului său. Momentul intervenţiei nu a fost deloc întâmplător, mai ales că probele respective erau chiar declaraţii ale principalilor acuzatori ai domului Gregorian Bivolaru, care puteau fi astfel demascaţi în faţa instanţei.

Este cunoscută deja opinia oficială a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la cauzele privindu-l pe Gregorian Bivolaru, opinie prezentată în extenso în Nota Oficială a plenului CSM din 7 februarie 2006, în care se spune: „Cu privire la solicitarea de a se stabili dacă procedurile judiciare în care este urmărit şi judecat Gregorian Bivolaru au fost declanşate la comandă politică arătăm că, din examinarea tuturor circumstanţelor cauzei, nu rezultă indicii care să conducă la concluzia că acuzaţiile formulate împotriva acestuia s-au datorat unei comenzi politice... Yoghinii şi-au înscenat brutalităţile de la percheziţii, s-au filmat şi au dat casetele presei... Avocata Mădălinei Dumitru a fost cea care a dat presei jurnalul Mădălinei...”, rezultă evident că presiunile nu au fost doar legate de celerizarea dosarului ci şi de pronunţarea unei condamnări în acest caz.

De altfel, în nota oficială a CSM menţionată anterior, găsim un fragment uluitor, care este mai actual ca oricând: „solicitarea ministrului justiţiei adresată Consiliului Superior al Magistraturii de a verifica dacă în cauzele în care Gregorian Bivolaru are calitate de parte sunt respectate drepturile şi garanţiile unui proces echitabil, adică dispoziţiile procesual penale, reprezintă nu numai o încercare de a determina inspectorii ca prin verificările efectuate să înfrângă principiul independenţei judecătorilor şi procurorilor în înfăptuirea actului de justiţie,... ci chiar mai mult...”

Să fie o banală coincidenţă faptul că aceste inspecţii au avut loc după ce Adrian Năstase, fostul prim-ministru, cel care a dat comanda politică a acţiunilor brutale împotriva Şcolii de Yoga MISA în 2004, tocmai a revenit la putere în PSD?!

Care să fie motivul acestor noi presiuni politice asupra actului de justiţie? De ce acum? Din câte am fost informaţi, plângerile înaintate de Gregorian Bivolaru la Comisia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) vor fi judecate în curând, aceste plângeri vizând abuzurile justiţiei române începând cu luna martie 2004, în special reţinerea ilegală a lui Gregorian Bivolaru şi emiterea mandatului de arestare după ce a fost reţinut, inclusiv emiterea acestui mandat pentru altă infracţiune decât cea pentru care a fost reţinut anterior.

Pentru cei care nu îşi mai amintesc evenimentele, reamintim că Gregorian Bivolaru a fost reţinut pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei” la Vama Nădlac, în condiţiile în care el se afla în clădirea Vămii, avea asupra lui paşaportul perfect valid şi nu era dat în consemn la frontieră. Datorită dezinformării lansate prin agenţia de presă Mediafax, care a mediatizat excesiv, intenţionat, informaţia falsă că Gregorian Bivolaru e dat în consemn la frontieră, s-a putut înscena „prinderea” acestuia atunci când încerca să treacă, perfect legal, în Ungaria. (Altfel spus, este ca şi cum dumneavoastră v-aţi duce la aeroport, cu paşaportul în regulă şi asigurarea medicală încheiată în ziua precedentă, şi v-aţi prezenta la ghişeu pentru formalităţi, iar acolo aţi fi reţinuţi pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei, infracţiune care de obicei se judecă în stare de libertate.)

Am reamintit doar o mică parte din fapte – vom reveni într-un articol ulterior – pentru a putea înţelege cât de flagrante sunt abuzurile şi ilegalităţile care au fost comise de autorităţile române asupra lui Gregorian Bivolaru. Şansele ca acesta să câştige la CEDO sunt foarte mari. Cei care au comandat de la bun început acţiunile împotriva lui Gregorian Bivolaru şi a Şcolii de Yoga MISA au aflat şi ei, cu siguranţă, aşa cum am aflat şi noi, că dosarul acestuia urmează să fie judecat la CEDO foarte curând. Cu siguranţă ei forţează acum finalizarea procesului de la Sibiu şi au dat comanda politică ca Gregorian Bivolaru să fie condamnat, pentru că se tem că juriştii de la CEDO vor descoperi toate abuzurile şi ilegalităţile realizate de autorităţile române şi îl vor declara pe Gregorian Bivolaru nevinovat.

Poziţia care i se pregăteşte judecătoarei prin aceste presiuni este, prin urmare, aceea de ţap ispăşitor şi om de sacrificiu în acest caz. I se forţează mâna să pronunţe o condamnare, pentru ca autorităţile române să aibă o pseudo-justificare a măsurilor şi acţiunilor abuzive anterioare, dar, pe de altă parte, atunci când aceste abuzuri vor fi demascate, cu siguranţă judecătoarea va trage ponoasele şi va suporta consecinţele, şi nu Adrian Năstase şi acoliţii săi, printre care se numără şi procurorul Marian Delcea. Cazul Gregorian Bivolaru, dat fiind faptul că acesta a primit azil politic în Suedia, este deja mediatizat în Uniunea Europeană şi este inevitabil ca presa din străinătate să nu afle despre aceste acţiuni din culise care se fac, din nou, în acest proces. Aceste presiuni care s-au exercitat, aspecte care sunt chiar evidente dacă luăm în considerare modul în care s-a „accelerat” finalizarea procesului, trebuie să fie aduse la cunoştinţa publicului.

Pe întreaga derulare a procesului, prin probele prezentate şi declaraţiile martorilor, a reieşit că toate acuzaţiile împotriva lui Gregorian Bivolaru sunt inventate de procuratură şi orchestrate în mod abil, cu concursul autorităţilor şi al presei, printr-o dezinformare de proporţii, astfel încât Gregorian Bivolaru să apară în ochii publicului ca inamicul public nr. 1. Pe întreg parcursul procesului, martorii acuzării au relatat că au completat declaraţiile la dictarea procurorilor, iar martorii-cheie în instrumentarea dosarului nici măcar nu s-au prezentat pentru a fi audiaţi, deoarece ar fi fost foarte uşor să fie demascaţi de către avocaţii apărării. Dar, despre toate acestea vom reveni într-un articol ulterior, în care vom relata în detaliu cum s-a desfăşurat procesul de la Sibiu.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu