Fericirea relationala
O relatie extraordinar de frumoasa apare in momentul in care se intalnesc doi oameni de o calitate foarte buna (aceasta este prima conditie si cea mai importanta), intre care exista o armonie privind directiile in care ei actioneaza/se manifesta/se indreapta (aceasta este a doua conditie). Este la fel ca in situatia in care vrei sa prepari o mancare buna: ai nevoie de ingrediente de calitate si care sa actioneze sinergic (in armonie). Asa cum e imposibil sa faci o mancare buna folosind ingrediente stricate, la fel este imposibil sa existe o relatie de calitate intre doi oameni care au mari hibe sau defecte de caracter.
Cu cat un om va avea calitati mai mari si mai diversificate , cu atat va creste capacitatea sa de a stabili relatii frumoase cu un numar cat mai mare de oameni, fiindca acest om va avea capacitatea de a actiona(de a "emite" benefic) in game diverse, adaptand modul sau de manifestare pentru a fi in armonie cu persoana cealalta.
Multi oameni ignora insa perfectionarea propriului caracter, si cauta disperati alti si alti oameni printre care ei spera sa descopere macar unul cu care sa stabileasca o relatie plina de fericire elevata. Aceasta atitudine gresita are ca si cauza lenea (sau inertia si in ultima instanta ignoranta), si caracterizeaza demersurile multora care cauta astfel sa gaseasca fericirea in cuplu. Atat timp insa cat ei isi mentin defectele, realizarea visului lor este la fel de imposibila precum incercarea de a gasi un alt aliment care combinat cu alimentul stricat pe care il detinem noi (sa zicem un ou stricat), sa dea o mancare foarte buna. Nu exista asa ceva, chiar daca am lua la rand sa probam toate alimentele de pe Pamant.
De aceea una dintre cele mai mari calitati care pun o persoana in situatia ideala de a fi fericita intr-un cuplu (de a stabili relatii pline de fericire elevata cu alti oameni) este
disponibilitatea si chiar vointa de a-ti transforma orice defect odata ce acesta a iesit la iveala (a ajuns sa fie constientizat). Aceasta atitudine este eficienta deoarece omul nu este un aliment inert care odata stricat nu se mai poate reface, ci omul cu aceasta atitudine devine un veritabil alchimist interior care transforma ingredientele stricate ale fiintei sale in ingrediente pline de savoare, imediat ce le observa.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu