Dhammapada

13. Asa cum ploaia patrunde prin acoperisul spart al unei case, tot astfel dorinta necontrolata va patrunde prin mintea care nu reflecteaza in mod corect.

14. Asa precum ploaia nu patrunde prin acoperisul etans al unei case, tot astfel dorinta necontrolata nu patrunde prin mintea care reflecteaza in mod corect.

Asa cum un om intelept are grija de acoperisul casei sale inainte sa vina ploaia, fiindca este evident ca daca acoperisul are gauri atunci ploaia o sa patrunda pe acolo, la fel trebuie procedat si in privinta mintii: este evident ca daca omul nu se preocupa de mintea sa, astfel incat sa-si astupe "gaurile" (adica lacunele) existente in cunoasterea sa, in momentul cand apar "intemperiile" (adica energiile necontrolate) in viata sa, acestea vor patrunde prin slabiciunile mintii, si vor afecta acea persoana.

Tot astfel cum exista oameni lenesi care nu-si astupa acoperisul, ci prefera sa ii ploua in casa, la fel exista oameni lenesi care nu sunt dispusi ca printr-o corecta chibzuinta si introspectie sa-si inlature conceptiile gresite din mintea lor, sperand in mod iluzoriu ca aceasta nu le va afecta viata. Dar asa cum nu este posibil ca ploaia sa ocoleasca zonele sparte din acoperis unde sunt gauri, fiindca ploaia cade uniform, la fel nu este posibil ca ideile false din mintea omului sa nu produca efecte asupra lui.

De obicei gaurile dintr-un acoperis rezulta dintr-o proasta imbinare a bucatilor care alcatuiesc acoperisul. Analogic, legaturile si corelatiile false/proaste care exista in mintea unui om il determina adeseori sa fie la cheremul dorintelor haotice.

De exemplu, in mintea celui care nu a chibzuit asupra modului cum poate fi dobandita fericirea, exista un autentic gol (o lacuna) in aceasta privinta, prin care pot patrunde cu usurinta dorinte necontrolate care-l vor mana haotic in cautarea fericirii in te miri ce directii: acumularea obsesiva de bani, sau recurgerea la felurite droguri mai mult sau mai putin nocive(plecand de la alcool si terminand cu droguri de mare risc). Cel care insa a chibzuit asupra fericirii, nu mai are lacune in cunoasterea sa prin care sa poate patrunda in el dorinte haotice, fiindca in momentul in care omul care a meditat asupra fericirii ia contact cu aceste dorinte haotice (eventual vazandu-le la altii, care poate il si indeamna: "ia si tu ma din sticla asta de tuica si apuca-te de fumat sa vezi ce bine o sa-ti fie"), aceste dorinte aberante nu pot patrunde in el fiindca se lovesc de bariera fara fisuri a cunoasterii sale interioare asupra fericirii, astfel incat acesta nu poate fi pacalit sa creada ca poate ajunge la fericire urmarind obsesiv dorintele haotice.

Mintea care reflecteaza in mod corect lucrurile este mintea pura si plina de cunoastere prin care lucrurile apar omului asa cum sunt ele in realitate. Mintea care nu reflecteaza in mod corect este mintea impura si ignoranta, prin care lucrurile apar omului in mod distorsionat si fals.

Demn de remarcat in analogia lui Buddha este faptul ca asa cum omul lenes si prost care sta cu un acoperis spart de obicei se supara pe ploaie atunci cand ea apare si ii ploua in casa(si nu pe el fiindca nu si-a construit un acoperis bun), la fel omul lenes si prost in ceea ce priveste mintea da vina pe evenimentele din exteriorul sau care ii cauzeaza probleme(si nu pe el fiindca nu si-a construit prin meditatie si reflectie o minte in care lucrurile se oglindesc in mod corect).