Utilizarea eficienta a cititului in vederea imbunatatirii sufletului si a mintii

Cititul este o forma de a invata de la ceilalti oameni. Cand un om pune mana pe o carte pentru a vedea ce scrie in ea, el asuma faptul ca il intereseaza anumite aspecte din acea carte. Aceasta presupune mai multe lucruri: cititorul adopta o atitudine interioara creativa prin care isi spune "vreau sa invat/asimilez ceva mai mult decat stiu/traiesc acum"; deasemenea el isi deschide inima si mintea pentru a putea recepta din incarcatura de trairi si idei ale cartii.

Persoanele care nu citesc, sau care citesc foarte putin de-a lungul intregii lor vieti desi ar avea ocazia sa o faca mult mai des, sunt persoane limitate de o prostie peste medie, care vor invata doar din propria lor experienta, evident extrem de limitata fata de gama larga a experientelor umanitatii cuprinse in carti. Evident exista si exceptiile oamenilor foarte inteligenti si cu un suflet foarte pur, care se nasc astfel, si a caror intelepciune lumineaza asupra orice isi indreapta atentia, dar aceste cazuri sunt evident extrem de rare.

Pentru a fi eficienti cand citim, trebuie sa avem foarte clar in minte ceea ce urmarim, si sa ne adaptam actiunea la scopul urmarit. Caracteristicile interioare intrinseci ale unui om sunt mai importante decat caracteristicile exterioare ale acestuia, obtinute prin raportare la ceilalti. De exemplu nu conteaza pentru o persoana faptul ca ea este crestina sau musulmana, ca are o nationalitate sau alta, ca are diverse functii, titluri si diplome, cat conteaza faptul ca ea este fericita (ca traieste diverse stari de fericire cat mai mult timp) sau nefericita (ca traieste diverse stari de suferinta interioara cat mai mult timp), sau ca poate face diverse lucruri utile si generatoare de fericire sau dimpotriva este incapabila sa faca aceste lucruri generatoare de fericire, pricepandu-se mai ales ca genereze suferinta (ei insasi sau celor din jur in prima instanta).

Plecand de la cele de mai sus, cand citim o carte mai important decat sa ne focalizam asupra aspectelor si caracteristicilor exterioare enuntate in acea carte, este cu mult mai de folos sa ne focalizam asupra esentelor sentimente-idei care ne pot imbunatati fiinta. De exemplu in loc sa fim foarte interesati de eventuale informatii care stabilesc cadrul exterior al informatiilor (de genul "doctrina cutare a fost expusa de inteleptul Gangabebe in anul 567 si se incadreaza in cadrul sistemului filozofic Kuntalanga, si este prezentata in lucrarea Teteshastra..."), este mult mai util sa extragem din text ceea ce ne imbogateste sufletul si mintea, focalizandu-ne asupra ideilor si sentimentelor pe care le putem asimila findca am ajuns sa fim capabili de aceasta. Faptul ca noi putem observa in text ideea ca "puritatea sufletului este importanta pe calea spirituala" si apoi urmarim sa aprofundam aceasta idee raportand-o la situatia noastra actuala si cautand sa vedem ce actiuni putem intreprinde neintarziat pentru a amplifica aceasta puritate, este mult mai de folos decat retinerea unor nume, ani, date, etichetari samd. Cei care se focalizeaza asupra aspectelor exterioare adeseori urmaresc doar impresionarea celorlalti si diverse foloase sociale, si dupa cum spune Iisus "si-au luat plata lor". Cei care se focalizeaza asupra esentelor si urmaresc sa-si puna sufletul si mintea in rezonanta cu aceste esente nu sunt interesati sa epateze in fata celorlalti ci prefera sa-si foloseasca energia si resursele interioare pentru a se transforma in focare de fericire si forta binefacatoare.

Acest mod de a folosi cititul pentru a ne imbunatati, favorizeaza introspectia, pentru ca esenta acestui mod de a citi este de a pune in legatura ceea ce citim cu interiorul nostru, aparand astfel un proces de imbogatire prin rezonanta. Deasemenea ni se dezvolta capacitatea de a fi creativi si inovatori in ceea ce priveste fiinta noastra, de a ne structura in mod clar ideile si a ne dezvolta calitati morale bine definite si puternice.

Tot astfel precum hrana nu poate fi folosita de catre corp in lipsa procesului de digestie cu multiplele sale faze, tot astfel cititul nu ne va imbogati daca trecem prin el ca gasca prin apa, fara a ne focaliza asupra fenomenului de rezonanta dintre ideile si sentimentele binefacatoare din carte si propria noastra fiinta. Asa cum digestia hranei are mai multe faze care contribuie la o cat mai buna folosire a mancarii de catre corp, tot astfel cititul are mai multe aspecte asupra carora trebuie sa ne concentram pentru a o cat mai buna asimilare a ceea ce este cuprins in text: distilarea esentelor sentimente-idei, punerea noastra in rezonanta cu ele, asimilarea lor ca traire sau intelegere profunda, stabilirea consecintelor sau a modificarilor care decurg din imbogatirea noastra, descoperirea de actiuni binefacatoare noi pe care le putrem face de acum incolo datorita imbogatirii noastre s.a.