Un olandez rezista frigului extrem cu ajutorul unei tehnici de meditatie tibetana
Wim Hof a atras atenţia întregii lumi datorită performanţei unice de a rezista la temperaturi foarte scăzute, fapt pentru care a şi fost poreclit Iceman (Omul gheţii). Olandezul rezistă la temperaturi cu mult sub cele care ar ucide un om, datorită, susţine el, unei tehnici de meditaţie tibetane numită “tumo”, practicată în special de călugări. Mai exact, e vorba despre o modalitate de control al temperaturii corpului, cu ajutorul gândului.
De 20 de ani, olandezul Wim Hof, 49 de ani, îşi supune corpul unor teste dure în condiţii de frig extrem, care ar provoca moartea oricărui om care nu s-a pregătit îndelung pentru astfel de încercări. “Omul gheţii” a început prin a umbla în pantaloni scurţi în toiul iernii. Apoi, a urcat pe muntele Everest doar într-un şort. În plus, se mândreşte că în 1999 a alergat peste 40 de kilometri, în picioarele goale, purtând doar nişte pantaloni scurţi, la Cercul Polar, intrând astfel în Cartea Recordurilor. Mărturie stau filmările realizate de mai multe posturi de televiziune americane, care l-au însoţit de-a lungul traseului.
Recordurile lui Iceman nu se opresc aici. Trei ani mai târziu, având pe el doar costumul de baie, s-a scufundat sub gheaţa de la Polul Nord. Performanţa sa i-a adus o nouă consemnare în Cartea Recordurilor, pentru cea mai lungă perioadă petrecută în apa îngheţată, la adâncimea de 80 de metri - o oră şi 12 minute. Apoi, Iceman a stat într-o cadă cu multe cuburi de gheaţă, timp de o oră şi 31 de minute, un nou record mondial.
Peste numai câteva zile, Wim Hof va încerca să-şi doboare unul dintre recorduri, acela de a sta complet acoperit de gheaţă, într-un bazin din sticlă.
În anul 2002, Iceman a intrat în Cartea Recordurilor după ce, îmbrăcat doar cu un şort, s-a scufundat în apa îngheţată de la Polul Nord şi a înotat pe sub gheaţă, la adâncimea de 80 de metri. În tot acest timp, medicul, echipat corespunzător, l-a supravegheat îndeaproape, temându-se că organismul acestuia va ceda în faţa expunerii prelungite la frig. În mod normal, corpul uman, supus unei asemenea experienţe, nu rezistă. Mai întâi se blochează circulaţia sângelui la extremităţi - urechi, nas şi degetele de la mâini şi picioare, după care organismul intră în şoc hipotermic şi cedează.
(Articol aparut in ziarul Libertatea)
Despre TummoTehnica de meditatie ce genereaza caldura este cunoscuta de tibetani sub numele de tummo termen ce semnifica: "o caldura corporala particulara sau o caldura de natura psiho-fizica creata prin mijloace yoghine". Conform invataturii secrete, cuvantul tummo descrie o metoda de a extrage prana din inepuizabilul rezervor de prana al naturii si de a o inmagazina in "bateria trupului uman", apoi, de a o utiliza in transmutarea lichidului seminal intr-o energie subtila prin care este produsa o caldura psiho-fizica interna si facuta sa circule prin canalele nervoase ale sistemului nervos psihic (nadis). Practicand arta tummo yoghinul trebuie sa utilizeze vizualizari foarte complicate, meditatii, atitudini, directionarea gandirii, antrenarea sistemului nervos fizic si exercitii fizice.
O indelugata perioada premergatoare este in mod obisnuit necesara inainte ca yoghinul sa poata ajunge la o certitudine oarecare de succes. Inca de la inceput el trebuie sa se obisnuiasca cu un minimum de vesminte si sa evite pe cat posibil utilizarea focului pentru a se incalzi. Tocmai prin obisnuinta de a nu mai purta blanuri sau tesaturi din lana, si de a nu se mai sluji de caldura artificiala exterioara se recunosc maestri acestei arte. Yoghinul trebuie de asemenea sa respecte cea mai stricta infranare sexuala sau sa practice perfect continenta sexuala, intrucat in principal pe energia sexuala transmutata se bazeaza reusita practicii tummo.
Cand antrenamentul este terminat si cand neofitul crede ca a obtinut succesul, se petrece frecvent ca gurul sau sa-l puna la incercare pentru ai aprecia progresele. Iata descrierea pe care o da acestor incercari Alexandra David-Neel:
"Intr-o noapte de iarna in care luna straluceste,cei care se cred capabili sa treaca victoriosi proba se duc, impreuna cu maestrul lor, pe malul unei ape curgatoare neinghetate. Daca in zona nu se gaseste nici un curs de apa neinghetat, atunci se sparge o copca in gheata. Noaptea aleasa este una din acelea in care vantul bate cu violenta. Ele nu sunt rare in Tibet. Candidatii la titlul de Repa, complet dezbracati, se aseaza pe sol cu picioarele incrucisate. Niste stergare din panza sunt scufundate in apa rece, si dupa ce ingheata sunt scoase scortoase. Fiecare discipol se infasoara cu un stergar si trebuie sa-l inmoaie si sa-l usuce pe trupul sau. Indata ce stergarul s-a uscat, este iarasi scufundat in apa si candidatul se inveleste din nou. Operatiunea se continua astfel pana la rasaritul soarelui. Atunci, cel care a uscat cel mai mare numar de stergare este proclamat castigatorul concursului".
Dimensiunea stergarelor variaza, unele sunt mici ca un servetel, altele au marimea unui sal mare. Regula este ca yoghinul sa usuce cel putin trei stergare unul dupa altul pentru a avea dreptul de a purta insemnul stiintei sale in tummo, care consta intr-o singura roba sau camasa de bumbac alb din pricina careia el este numit in tibetana Repa, ceea ce inseamna "cel care este invesmantat in bumbac". Milarepa marele yoghin tibetan purta numele de "Mila"-"cel invesmantat in bumbac" ceea ce inseamna ca el obtinuse stapanirea artei tummo sub calauzirea gurului sau Marpa.
O alta incercare deosebita de cea a stergarelor inmuiate, pentru a se verifica gradul de caldura degajat de trupul yoghinului, consta in a se aseza in zapada si a aprecia caldura degajata de trup dupa cantitatea si suprafat zapezii topite in jur.
Ca exista azi adepti ai artei tummo in manastirile Tibetului este un fapt indiscutabil, multi dintre ei fiind discipoli ai lui Milarepa, din Ordinul celor invesmantati in haine de bumbac. Mai multi europeni au intalnit astfel de asceti si avem rapoarte autentice asupra imunitatii lor la frigurile cumplite ale iernilor tibetane care sunt ceva obisnuit in inaltele tinuturi himalayene.
Cititi si:
HARVARD GAZETTE - Meditation changes temperatures
De 20 de ani, olandezul Wim Hof, 49 de ani, îşi supune corpul unor teste dure în condiţii de frig extrem, care ar provoca moartea oricărui om care nu s-a pregătit îndelung pentru astfel de încercări. “Omul gheţii” a început prin a umbla în pantaloni scurţi în toiul iernii. Apoi, a urcat pe muntele Everest doar într-un şort. În plus, se mândreşte că în 1999 a alergat peste 40 de kilometri, în picioarele goale, purtând doar nişte pantaloni scurţi, la Cercul Polar, intrând astfel în Cartea Recordurilor. Mărturie stau filmările realizate de mai multe posturi de televiziune americane, care l-au însoţit de-a lungul traseului.
Recordurile lui Iceman nu se opresc aici. Trei ani mai târziu, având pe el doar costumul de baie, s-a scufundat sub gheaţa de la Polul Nord. Performanţa sa i-a adus o nouă consemnare în Cartea Recordurilor, pentru cea mai lungă perioadă petrecută în apa îngheţată, la adâncimea de 80 de metri - o oră şi 12 minute. Apoi, Iceman a stat într-o cadă cu multe cuburi de gheaţă, timp de o oră şi 31 de minute, un nou record mondial.
Peste numai câteva zile, Wim Hof va încerca să-şi doboare unul dintre recorduri, acela de a sta complet acoperit de gheaţă, într-un bazin din sticlă.
În anul 2002, Iceman a intrat în Cartea Recordurilor după ce, îmbrăcat doar cu un şort, s-a scufundat în apa îngheţată de la Polul Nord şi a înotat pe sub gheaţă, la adâncimea de 80 de metri. În tot acest timp, medicul, echipat corespunzător, l-a supravegheat îndeaproape, temându-se că organismul acestuia va ceda în faţa expunerii prelungite la frig. În mod normal, corpul uman, supus unei asemenea experienţe, nu rezistă. Mai întâi se blochează circulaţia sângelui la extremităţi - urechi, nas şi degetele de la mâini şi picioare, după care organismul intră în şoc hipotermic şi cedează.
O indelugata perioada premergatoare este in mod obisnuit necesara inainte ca yoghinul sa poata ajunge la o certitudine oarecare de succes. Inca de la inceput el trebuie sa se obisnuiasca cu un minimum de vesminte si sa evite pe cat posibil utilizarea focului pentru a se incalzi. Tocmai prin obisnuinta de a nu mai purta blanuri sau tesaturi din lana, si de a nu se mai sluji de caldura artificiala exterioara se recunosc maestri acestei arte. Yoghinul trebuie de asemenea sa respecte cea mai stricta infranare sexuala sau sa practice perfect continenta sexuala, intrucat in principal pe energia sexuala transmutata se bazeaza reusita practicii tummo.
Dimensiunea stergarelor variaza, unele sunt mici ca un servetel, altele au marimea unui sal mare. Regula este ca yoghinul sa usuce cel putin trei stergare unul dupa altul pentru a avea dreptul de a purta insemnul stiintei sale in tummo, care consta intr-o singura roba sau camasa de bumbac alb din pricina careia el este numit in tibetana Repa, ceea ce inseamna "cel care este invesmantat in bumbac". Milarepa marele yoghin tibetan purta numele de "Mila"-"cel invesmantat in bumbac" ceea ce inseamna ca el obtinuse stapanirea artei tummo sub calauzirea gurului sau Marpa.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu