Unii nu învaţă din greşeli: Premierul Ponta execută cu docilitate răzbunarea lui Adrian Năstase împotriva MISA

După numirea lui Victor Ponta în postul de prim ministru al României, a devenit treptat evident că acesta „reînscăunează” garnitura politică a PSD şi că, dintr-un anumit punct de vedere, situaţia a redevenit aceeaşi din 2004, când era prim ministru Adrian Năstase, cel care a dat comanda politică pentru acţiunile violente şi abuzive ale autorităţilor împotriva MISA. La vremea respectivă era ministru de interne Ioan Rus – acesta a fost numit din nou ministru de interne, acum.

Celebrele stenograme secrete ale PSD, care redau discuţiile avute la unele întâlniri de partid ale PSD (şi care au fost făcute publice înaintea alegerilor din 2004), au jucat un rol cert în pierderea alegerilor de către PSD şi mai ales în pierderea alegerilor prezidenţiale de către Adrian Năstase. Aceste stenograme ilustrau în mod şocant corupţia din interiorul PSD, manevrele politice, manipularea justiţiei şi a mass-media, furturile, etc. Printre altele, aceste stenograme au dovedit şi faptul că întregul caz MISA este o înscenare, care avea (printre altele) rolul de diversiune pentru a acoperi scandalul real al lui Gabriel Bivolaru, membru iubit al PSD, deputatul care a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru fraudă bancară. Gabriel Bivolaru era, la momentul respectiv, cel condamnat şi dat în urmărire generală, în timp ce presa trâmbiţa, la comanda autorităţilor, că Gregorian Bivolaru este inamicul public nr.1. Stenogramele PSD au mai arătat că Ioan Rus este cel care a pus în practică comanda politică a lui Adrian Năstase şi a declanşat operaţiunea Christ.

Cu trecerea anilor, părea că începe să iasă la lumină adevărul în cazul MISA şi treptat-treptat, în paşi de melc, se face dreptate. Liderul MISA a fost achitat de două instanţe într-unul din dosarele fabricate împotriva sa la comandă politică. De asemenea, Gregorian Bivolaru a câştigat un proces foarte important care certifică faptul că toate condamnările dinaintea anului 1989 au fost de factură politică – exact ca şi dosarele care i-au fost înscenate după 1989, fiind fabricate practic de aceiaşi oameni din serviciile secrete (fosta Securitate) şi procuratură.

La un moment dat, chiar şi Adrian Năstase a recunoscut public că operaţiunea din 2004 împotriva MISA a fost o mare greşeală. În viziunea acestuia (Adrian Năstase), prăbuşirea sa politică şi ruinarea întregii sale cariere s-ar fi datorat acestei operaţiuni (în totalitate nejustificată, nedreaptă şi realizată cu mijloace ilegale). Pentru Adrian Năstase, MISA este acum vinovată de eşecul carieriei sale politice şi avem toate motivele să bănuim că Năstase intenţionează să se răzbune, mai ales acum, când au ajuns la putere unii „supuşi” ai săi care şi-au declarat în repetate rânduri obedienţa şi servilitatea.

Iată de ce una dintre primele „mişcări” după ce Ponta a devenit prim ministru şi l-a numit pe Ioan Rus (acela care a fost în 2004 artizanul Operaţiunii Christ) ministru de interne, a fost să iasă în public cu declaraţii legate de căutarea şi aducerea în ţară a celor daţi în urmărire generală. Dintre aceştia, se pare că tocmai cazul aparte al lui Gregorian Bivolaru, care a primit azil politic în Suedia şi a fost achitat deja de două instanţe şi pentru care s-a dovedit condamnarea politică înainte de 1989, devine emblematic.

Este evidentă din nou tactica diversionistă a liderilor PSD care creează un scandal din nimic, folosindu-l de ţap ispăşitor pe Gregorian Bivolaru, pentru a deturna atenţia de la manevrele deloc abile, realizate sub ochii noştri, prin care Ponta vrea să obţină achitarea lui Adrian Năstase, care deja a fost condamnat la închisoare de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dar Ponta vrea să prindă doi iepuri cu această manevră: să îl facă scăpat pe Adrian Năstase şi să îl răzbune pe acesta, obţinând condamnarea şi eventual închiderea lui Gregorian Bivolaru, dacă ar reuşi să îl aducă în ţară.

Chestiunea este totuşi delicată, deoarece Gregorian Bivolaru se află în Suedia unde a primit azil politic şi beneficiază de protecţia statului suedez împotriva autorităţilor româneşti, şi de aceea iată că şeful poliţiei române însuşi a început să bată toba cum că Gregorian Bivolaru nu s-ar afla în Suedia. Completând, purtătorul de cuvânt al Poliţiei anunţă în întreaga mass-media că se derulează o operaţiune secretă de prindere şi aducere în ţară a lui Gregorian Bivolaru. În acelaşi mod penibil în care s-au dat în stambă în ultimii ani cu operaţiuni secrete – în realitate, numere de circ televizate – Poliţia română vrea să ne facă să credem această versiune stupidă.

Reacţia promptă a liderului MISA, care a dat o declaraţie în exclusivitate, prin telefon, postului TV Antena 1, a prins încă o dată pe picior greşit Poliţia Română şi foarte probabil a dejucat o nouă tentativă de răpire sau asasinat în ceea ce îl priveşte. Având în vedere antecendentele Poliţiei în cazul Bivolaru, suntem îndreptăţiţi să bănuim că circul mediatic din zilele anterioare, declaraţiile aberante legate de „dispariţia” din Suedia a lui Gregorian Bivolaru nu urmăreau decât să pună în scenă o nouă înscenare odioasă. Mai precis, este posibil ca Poliţia română şi serviciile secrete să fi avut în vedere o nouă tentativă de răpire a lui Gregorian Bivolaru, acesta să fie astfel scos din Suedia (unde dispune de azil politic) şi dus cu forţa pe teritoriul unei alte ţări, doar ca apoi să se trâmbiţeze prinderea sa în altă ţară – iar datorită declaraţiilor anterioare mult mediatizate, nimeni nu ar mai fi luat în considerare versiunea liderului MISA.

La urma urmei, este exact ceea ce s-a petrecut în 2004, când Gregorian Bivolaru a fost arestat deşi nu exista un mandat de arestare pe numele său, dar se mediatizase copios existenţa unui asemenea mandat şi a interdicţiei de a părăsi ţara (care nici aceasta nu exista). Precizăm pentru cei naivi care nu cred că atunci a fost vorba de o înscenare, că infracţiunea de „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat”, pentru care chipurile a fost arestat Gregorian Bivolaru în 2004, se judecă în stare de libertate (deci fără arestarea persoanei respective). Mai mult, acesta avea acte în regulă şi putea părăsi ţara oricând, conform drepturilor sale de cetăţean român. În concluzie, foarte probabil Poliţia română a încercat şi acum o manevră similară, contând pe sprijinul mass-mediei, dar iată că acum, datorită declaraţiilor publice făcute de Gregorian Bivolaru, acest scenariu a devenit mai puţin probabil.

Din păcate putem estima că vor urma şi alte abuzuri ale autorităţilor în cazul Bivolaru, căci premierul Ponta este cel care pune acum în practică răzbunarea lui Adrian Năstase împotriva aceluia care a avut curajul, demnitatea şi forţa de a i se opune şi de a-i dejuca planurile criminale.
Sursa: yogaesoteric.net