MISA – radiografia unei sălbatice represiuni

Inceputa in anii ’80 odata cu mult-discutatul „scandal al Meditatiei Transcendentale”, reprimarea miscarii yoga a continuat si dincolo de momentul decembrie 1989. Dupa caderea comunismului, asistam la o hartuire la inceput discreta, apoi din ce in ce mai brutala a fostelor victime si a noilor aderenti la Miscarea pentru Integrare Spirituala in Absolut. In baza unei ample documentari ce a presupus studierea dosarelor de urmarire informativa si a marturiilor celor implicati, autorul investigheaza cauzele si semnificatiile acestui fenomen. Rezultatul este o carte-document in care cei interesati gasesc atit istorii individuale cutremuratoare, cit si o analiza din perspective multiple a actiunilor intreprinse impotriva MISA.

Anii ’80: de la supraveghere la represiune • Dosarul lui Gregorian Bivolaru • Brutalitati, rele tratamente, tortura • Stigmatizarea si hartuirea adeptilor MISA. Negarea de drepturi • Conspiratia autoritatilor statului in incercarea de anihilare a Scolii MISA • Evenimentele dintre 18 martie si 1 aprilie 2004 • Primele inscenari, primele esecuri: traficul de droguri si persoane • Rechizitoriul si expertiza ca stigmatizare penala • Viciile rechizitoriului • Formele represiunii • Dreptate si justitie in cazul MISA

Cartea a aparut la editura Polirom in anul 2013.

Cuvânt către cititor

"Acest volum este rezultatul unor cercetări începute acum 17 ani. În luna august 1996 am făcut prima investigaţie în localitatea Costineşti, pentru a verifica alegaţiile puse în responsabilitatea Mişcării pentru Integrare Spirituală în Absolut (MISA). Cercetarea fusese determinată de sesizarea prin care MISA informa Comitetul Helsinki Român că este subiectul unei campanii denigratoare. În anii următori, Comitetul Helsinki a păstrat deschisă tema încălcării drepturilor şi libertăţilor adepţilor MISA. Mai multe rapoarte ale Comitetului au făcut referiri la acest caz, tema regăsindu-se, în consecinţă, în rapoarte ale Federaţiei Internaţionale Helsinki.

La sfârşitul anului 2003 am cerut, pe baza prevederilor Legii nr. 187/ 1999, un prim dosar de Securitate, aflat în Arhiva CNSAS, aparţinând unui membru MISA: dosarul de urmărire informativă a liderului spiritual al Mişcării, Gregorian Bivolaru. Investigaţia a oferit o fascinantă deschidere asupra istoriei reprimării adepţilor yoga în ultimul deceniu comunist sintetizate în volumul Reprimarea mişcării yoga în anii 80, apărut la Editura Polirom în 2008. Persecutarea yoghinilor şi rezistenţa acestora erau un fenomen complet necunoscut nu doar opiniei publice, ci şi specialiştilor. Investigaţia a devenit punctul de sprijin, indispensabil, al înţelegerii istoriei obscure, parcă imposibil de explicat, a represiunii împotriva membrilor şi simpatizanţilor Şcolii de yoga MISA.
 

Paginile care urmează nu au în vedere MISA ca fenomen social, nici relevanţa antropologică a cazului, nici încadrarea ei în ansamblul mişcărilor yoga, nici ideile sociale care apar şi se dezvoltă în rândurile Mişcării. Ele se ocupă exclusiv de acţiunile întreprinse pentru reprimarea Mişcării, de cauzalitatea şi semnificaţia lor. Astăzi, ca urmare a investigaţiilor şi a sintetizării unui considerabil număr de date, este posibilă, după opinia noastră, înţelegerea întregului fenomen al represiunii declanşate împotriva MISA.

Deşi întâmplarea, neprevăzutul, spontaneitatea au avut rolul lor în desfăşurarea evenimentelor, represiunea împotriva adepţilor MISA constituie un exerciţiu de manipulare uriaş. Acesta a fost posibil şi întrucât fenomenul a marcat istoria societăţii în care trăim. Comunismul a mizat pe manipulare; zorii României postdecembriste au apărut din manipulări. Evenimentele de la Târgu Mureş din martie 1990 reprezintă, desigur, locul unde scenariul, regia, actorii au lucrat împreună la unul din momentele-cheie din istoria ţării. Au urmat mineriadele. Diferenţa în cazul manipulării împotriva MISA în raport cu celelalte este dată de lipsa de miză. În cazul incitării antimaghiare şi al mineriadelor erau în joc puterea politică, influenţele puterilor internaţionale, aşezarea României pe continentul european. Aparte este şi lunga perioadă în care s-a desfăşurat şi se desfăşoară manipularea împotriva MISA, faptul că ea continuă şi în prezent, după ce România a trecut, în principiu, de abc-ul democraţiei, devenind parte a Uniunii Europene."

Gabriel Andreescu

GABRIEL ANDREESCU este conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. A militat pentru respectarea drepturilor omului încă din perioada comunistă, fiind unul dintre disidenţii care s-au opus deschis lui Ceauşescu şi regimului său autoritar. Din 1990 a iniţiat înfiinţarea unor organizaţii nonguvernamentale, printre care Comitetul Helsinki Român, Centrul de Studii Internaţionale, Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă. 

Este director al Noii Reviste de Drepturile Omului. De acelaşi autor, la Editura Polirom au mai apărut: 'Solidaritatea alergătorilor de cursă lungă' (1997); 'Locurile unde se construieşte Europa. Adrian Severin în dialog cu Gabriel Andreescu' (2000); 'Ruleta. Români şi maghiari, 1990-2000' (2001); 'Naţiuni şi minorităţi' (2004); 'Reprimarea mişcării yoga în anii '80' (2008); 'L-am urât pe Ceauşescu. Ani, oameni, disidenţă' (2009); 'Cărturari, opozanţi şi documente. Manipularea Arhivei Securităţii' (2013). A editat 'Naţionalişti, antinaţionalişti. O polemică în publicistica românească' (1996), 'Problema transilvană' (în colaborare cu Gustáv Molnár, 1999), 'Ultimul deceniu comunist. Scrisori către Radio Europa Liberă. Vol. I: 1979-1985' (împreună cu Mihnea Berindei, 2010).
 

De asemenea, alături de Miklós Bakk, Lucian Bojiu şi Valentin Constantin, este coautor la volumul 'Comentarii la Constituţia României' (2010).