Gheorghe Piperea acuză influențele serviciilor secrete și ale masoneriei în justiție

Într-un articol apărut ieri pe juridice.ro avocatul Gheorghe Piperea confirmă existența manevrelor oculte ale frăției masonilor și ale frăției spionilor la nivelul justiției românești și în particular în rândul breslei avocățești:

"Dacă speța e importantă pentru serviciile secrete, ajunge unde trebuie, ca soluția să fie cum trebuie. Dacă e importantă pentru masonerie, la fel."

”Marile afaceri avocatiale nu ajung aproape deloc la avocati necunoscuti serviciilor si organizatiilor respective. Sau daca se intimpla cu astfel de avocati sa nimereasca in aceste afaceri, sunt ejectati, de regula, rapid.”

In 2008, cind am candidat eu pentru demnitatea de Decan al Baroului Bucuresti, una dintre cerintele formale ale dosarului era declaratia pe propria raspundere a candidatului ca nu a fost colaborator al fostei Securitati. Evident, in cazul meu, cerinta era absurda, intrucit la Revolutie aveam 19 ani. Dar, desigur ca m-am conformat. Era tema momentului, mai ales ca ex-presedintele B. Traian era si nu era in aceasta situatie. Asa ca, prin Statut, s-a impus aceasta declaratie, ca preconditie pentru candidatura. Probabil ca unii se stiau cu musca pe caciula. O declaratie de necolaborare putea face musca sa zboare de pe zisa caciula.

Temele momentului sunt altele: acoperitii din societatea noastra, plus apartenenta la organizatii secrete de tipul masoneriei.

Daca speta in care, cu sau fara merit, esti implicat este importanta pentru serviciile secrete, speta este repartizata „aleatoriu” acolo unde trebuie, pentru ca solutia sa fie cum trebuie. Daca speta este importanta pentru masonerie, se procedeaza ca in precedent. Daca se intimpla ca speta sa fie importanta si pentru, si pentru, e si mai bine (va spun eu ca se intimpla des). Adversarul stie ce are de facut. Doar nu s-au inchis portile avocaturii pentru acoperitii serviciilor secrete si pentru masoni, nu? Marile afaceri avocatiale nu ajung aproape deloc la avocati necunoscuti serviciilor si organizatiilor respective. Sau daca se intimpla cu astfel de avocati sa nimereasca in aceste afaceri, sunt ejectati, de regula, rapid. Si dupa aceea, totul e o asa fratie, mai ceva ca in zicerile lui Rudolf Steiner (pentru cei ce au prea mult timp de pierdut cu cititul, le recomand Apocalipsa dupa Ioan; acolo se vorbeste de Philadelphia = fratia dintre toti oamenii alesi; cartea se gaseste inca la Diverta sau la Carturesti).

As fi, poate, mai sigur ca vreau in continuare sa fac aceasta profesie daca as sti, macar la nivel de declaratie, ca cei care candideaza la demnitatea de Decan si la cea de membru al Comisiei de disciplina nu sunt nici acoperiti ai serviciilor secrete, nici membri ai unor organizatii secrete, de tipul masoneriei. Decanul gestioneaza multe lucruri care ne intereseaza pe noi, ceilalti avocati (si, indirect, clientii), iar Comisia de disciplina ne controleaza, printre altele, la etica, independenta si demnitate, fiind compusa, obligatoriu, din somitati morale. Cred ca e important si pentru ceilalti (consilieri, membrii in Comisia permanenta, consilieri „nationali”) sa dea astfel de declaratii, mai ales ca ii intilnim in instanta si nu am vrea sa fim totusi covirsiti de ideea ca ne bate sistemul, si nu un avocat in carne si oase. Ca „fratii”, mai ales cei din masonerie, se ajuta intre ei, nu? Iar la ofiteri, lucrurile sunt si mai simple – ordinele se discuta, nu se executa.

Stiu ca nu exista o astfel de cerinta in Statut. Dar ce ar fi daca toti candidatii ar da astfel de declaratii? Ca sa nu existe suspiciune, nu de alta… Iar cei cu musca pe caciula sa renunte.

Poate credeti ca nu e o problema reala. Pai, atunci, inseamna ca jurnalistii care s-au declarat ofiteri acoperiti au jucat teatru, nu? Ex-presedintele B. Traian a bulversat sistemul politic degeaba, nu? Marile intreprinderi nu sunt conduse, de la nivelurile 1-3, de acoperiti sau de masoni, nu? Instantele nu sunt „dotate” cu doua tipuri de magistrati, cu sau fara certificat ORNISS (stiu, comentatorii de profesie vor urla ca titularul de certificat ORNISS nu e acelasi lucru cu ofiterul acoperit; bun, dar de ce trebuie sa existe disocierea asta intre magistrati, unii cu, altii fara dreptul de a citi documente secrete de stat?. Si, cind se intimpla sa ai astfel de spete, oare cum se mai respecta principiul repartizarii aleatorii cind, la o sectie a unei instante, oricit de mare, exista 1-2 magistrati cu certificat ORNISS?).

Precizez ca sunt citiva dintre candidatii la alegerile avocatilor din anul asta asupra carora nu am niciun fel de suspiciuni. Unii imi sunt prieteni, altii imi sunt suficient de cunoscuti pentru a nu-mi provoca suspiciuni. Nu le voi da numele, ca sa nu se creada ca le fac publicitate.

Precizez, de asemenea, ca nu candidez, asa cum nu am candidat nici in 2011.

Prof. Gheorghe PIPEREA