Conducerea BNR are imunitate mai mare decat presedintele si parlamentarii?

Cel putin 5 Banci straine au externalizat in strainatate dobinzile „fraierilor” de romani, care au credite!

Practic, romanii care au credite la Banci au fost furati de vreo 7 miliarde de euro!

Potrivit Legilor din Romania si reglementarilor BNR, romanii puteau plati dobinzi doar unor entitati legalizate si agreate in Romania! Din rata lunara, peste 80% insemna dobinda, practic cel mai mare efort al romanului care se zbatea sa isi plateasca „rata”!

La o rata lunara de 800 de euro (sau franci), 640 de euro erau pentru dobinda. La 60 de luni „externalizare” de credit, inseamna ca dobinda platita la un srl din strainatate a fost de 38.400 de euro! Ilegal si imoral! Acesti bani trebuie returnati de Banca automat in buzunarul „fraierului”!

Daca eu, Radu Moraru, imi deschid in Romania un srl care ia dobinda si srl-ul nu este recunoscut de BNR, atunci se cheama camata, intru in puscarie si mi se confisca toti banii!!!

Mugur Isarescu a permis camata la nivel de export! Peste 7 miliarde de euro au iesit din tara ilegal!

Un tribunal din Reykjavík a trimis după gratii, la sfârșitul lunii octombrie, alți cinci bancheri, acuzați că au contribuit la marele colaps al economiei, din 2008. O dată cu ei, numărul bacherilor condamnați la pușcărie în această țară a ajuns la 26.

Majoritatea celor ajunși după gratii în urma crizei care a afectat Islanda în urmă cu 7 ani sunt CEO ai unor importante instituții financare, și nicidecum simpli funcționari, relatează Iceland Magazine. Împreună, cei 26 de bancheri au fost condamnați la un total de 74 de ani de închisoare.

Cei cinci bancheri de top din cele mai mari două bănci din Islanda, Landsbankinn si Kaupthing, au fost găsiți vinovați de deturnare de fonduri, manipularea pieței și de încălcarea obligațiilor fiduciare. Deși pedeapsa maximă în Islanda pentru infracțiuni financiare actualmente se ridică la maximum șase ani, Curtea Supremă de Justiție se află în prezent în discuţii pentru a extinde limita.

Cele mai mari bănci islandeze, Landesbanki, Kaupthing şi Glitnir, s-au prăbuşit în octombrie 2008 declanşând o criză economică de proporţii, ale cărei efecte se simt încă în Islanda. Când au căzut, cele trei bănci aveau active de zece ori mai mari decât PIB-ul ţării.

Spre deosebire de alte state din UE sau de America, islandezii n-au încercat niciodată să-și „salveze” băncile, acordându-le ajutoare financiare. Cele trei bănci falimentare nu au fost recapitalizate. Toți creditorii, inclusiv cei străini, au fost expuși fără milă să suporte consecințele falimentului.

Conducerea BNR, mai imună decât parlamentarii

    *  Nicoleta Grigorescu: "Consiliul de Administraţie al BNR poate face orice, dar nu răspunde nici măcar civil"

     *  Cheltuielile de judecată ale unei persoane din board sunt suportate de către bancă

       Imunitatea membrilor boardului din Banca Naţională a României (BNR) este mai mare decât cea a parlamentarilor, atrage atenţia avocatul Gheorghe Piperea.

     Astfel, conducerea BNR nu răspunde în faţa legii nici în cazul săvârşirii unor fapte de natură civilă, nici când este vorba despre infracţiuni penale. Parlamentarii au imunitate doar în dosarele penale.

     Avocatul Piperea face trimitere la Art. 25 alin (3), din Legea Statutului BNR (312/2004), care prevede: "Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială".

     Avocatul Nicoleta Grigorescu este de părere că prevederile articolului de mai sus "nu sunt imunităţi, ci privilegii".

     Domnia sa a comentat: "Mi se pare că acestea sunt nişte privilegii pe care BNR şi le-a asigurat, iar statul le-a confirmat. Cu alte cuvinte, ei (n.r. membrii CA al BNR) pot face orice, dar nu răspund nici măcar civil".

     Un alt beneficiu de care oficialii BNR se bucură, spre comparaţie cu parlamentarii, este acela potrivit căruia cheltuielile de judecată ale unei persoane din board sunt suportate de către bancă.

     Acest aspect este prevăzut la Alin. (4) al aceleiaşi legi: "Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (3) se suportă de Banca Naţională a României".

     Referitor la acest aspect, doamna Grigorescu opinează: "Cu alte cuvinte, dacă ei (n.r. conducerea BNR), în exerciţiul atribuţiunilor lor, săvârşesc nişte fapte abuzive, indiferent de ce natură, provocând o gaură instituţiei, aceasta din urmă suportă asistenţa juridică în cazul unui proces, acoperind, astfel, cheltuielile celui care a făcut gaura. Practic, pierde de două ori".

     La rândul său, avocatul Piperea comentează, pe pagina lui de socializare: "Ce aţi zice dacă Parlamentul, Guvernul sau Administraţia prezidenţială ar suporta cheltuielile de judecată ale celor chemaţi să răspundă conform legii?"

     Alte două aliniate din Legea Statutului BNR care atrag atenţia specialiştilor sunt 6 şi 7 (Art. 33). Acestea precizează: "Art. 33 alin. (6): Revocarea din funcţie a oricărui membru al Consiliului de administraţie se face de către Parlament, la propunerea comună a comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului, dacă acesta încetează să îndeplinească condiţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale sau dacă se face vinovat de abateri grave.

     Alin (7): Nici un membru al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României nu va fi schimbat din funcţie din alte motive sau prin altă procedură decât cea prevăzută la alin. (6)".

     În ceea ce priveşte modul în care pot fi revocaţi din funcţie cei din conducerea BNR, Gheorghe Piperea opinează: "În momentul în care trebuie să i se ridice imunitatea unui parlamentar, este servit cu câteva zile înainte opiniei publice la fezandat. Sunt curios cum ar fi în cazul unui bancher naţional. În legea citată se spune că Parlamentul poate revoca din funcţie un membru al CA din BNR dacă acesta din urmă se face vinovat de «abateri grave». Dar despre ce fel de «abateri grave» vorbim? Nu se menţionează nicăieri. În aceste condiţii, în BNR, dacă ai o problemă de conduită, cel mai bine este să faci parte din conducere".

     Nicoleta Grigorescu ne-a precizat că, în lege, ar fi trebuit menţionat în ce constau respectivele "abateri grave".