Cum a vrut Adrian Năstase să fure biblioteca de cărți rare a lui Gregorian Bivolaru

În data de 22 martie 2004 la Curtea Supremă de Justiție era programat verdictul final în dosarul deputatului PSD Gabriel Bivolaru. Acesta era acuzat pentru delapidarea a 2.200 de miliarde de lei (!!!) de la Banca Română de Dezvoltare. Consătean cu prim-minstrul Adrian Năstase și în strânse relații de afaceri cu acesta, Gabriel Bivolaru a beneficiat de susținerea prim-ministrului și a întregului partid de guvernământ, inclusv prin participarea conducerii sale la proteste în fața parchetului. Procurorul de caz, Daniel Morar, nu s-a lăsat intimidat și a susținut acuzațiile în instanta, cerând condamnarea deputatului.

În ciuda demersurilor subterane, perspectiva unei decizii de condamnare devenea din ce în ce mai probabilă. Existența unei persoane extrem de apropiate de șeful PSD condamnată la închisoare pentru fraudă bancară putea să creeze mari probleme de imagine primului ministru care se pregătea să devina presedintele României. Dezastrul devenea inevitabil. Singura soluție a fost o diversiune. Așa s-a ajuns la inventarea cazului Gregorian Bivolaru - MISA.

Manevra mediatică a functionat perfect. Timp de o săptămană descinderile în casele yoghinilor de la MISA au umplut ecranele televizoarelor și paginile ziarelor cu un alt Bivolaru decât cel de la PSD. În acest timp nimeni, nici poliția și nici presa, nu se prea oboseau să pomenescă de condamnarea la 5 ani de închisoare a prietenului primului ministru ori să-l rețină, deși acesta se ascundea în casa unui alt deputat PSD, juristul Ion Neagu.

Însă Adrian Năstase s-a gandit să mai profite și în alt fel din atacul banditesc declanșat împotriva yoghinilor.

Despre renumita bibliotecă a lui Gregorian Bivolaru se știa încă din anii ’70. Radu Ștefanescu care scrie rubrica de astrologie în Evenimentului Zilei povestea recent într-un articol, că în 1978, pe când Gregorian Bivolaru mai locuia încă pe strada Schitul Maicilor, văzuse la el acasă, de fapt, într-o magazie, „cea mai fantastică şi imensă bibliotecă de samizdate”. Inițiatorul celei mai mari școli de yoga din România era renumit și printre anticarii vechi de pe Lipscani precum Ioan Popovici, care rămâneau în magazinele lor adesea ore întregi după terminarea programului cât timp clientul lor fidel își alegea cărțile din domenii foarte vaste precum orientalistica și yoga.

În dimineata zilei de 18 martie 2004 (patru zile înaintea verdictului în cazul Gabriel Bivolaru) o armată de politiștii, jandarmi, procurori și agenți ai serviciilor secrete au realizat percheziții ilegale și de o violență nemaîntâlinită la mai multe locuințe ale yoghinilor. Procurorul George Bălan falsificase actele procedurale înlocuind motivația reala a perchezițiilor (ridicarea datelor referitoare la traficul informatic) cu acuzații de trafic de persoane și trafic de droguri.

În afară de confiscarea câtorva sute de cărți care se găseau în apartamentul lui Gregorian Bivolaru forțele polițienești au încercat atunci să fure și biblioteca sa conținând peste 65.000 de volume de cărți rare, depozitată într-un alt imobil care a fost și el percheziționat. Trailerul care trebuia sa încarce cărțile urma să le transporte până la locuința de la Cornu a lui Adrian Năstase.