Gregorian Bivolaru si MISA in raportul independent Sistemul juridic din România - septembrie 2006, realizat de Societatea pentru Justitie (SoJust)

Este vorba de un extras referitor la cazul Gregorian Bivolaru MISA din capitolul Drepturile Omului al raportului independent Sistemul juridic din România - septembrie 2006, al Societatii pentru justitie.

Societatea pentru Justitie - SoJust reuneste in prezent un numar de 21 membri, dintre care un numar de 12 sunt fondatori. Membrii sunt reprezentanti atat ai profesiilor juridice, cat si ai societatii civile. Scopul principal al organizatiei este de a contribui la realizarea unei reforme autentice si cuprinzatoare nu numai a magistraturii, ci si a altor profesii juridice si a sistemului de educatie juridica, in vederea imbunatatirii calitatii actului de justitie in general. In vederea realizarii acestui scop, Societatea pentru Justitie utilizeaza expertiza juridica a membrilor sai pentru a incuraja realizarea actului de justitie in interesul public. De asemenea, asociatia isi propune sa faciliteze dezbaterea publica si sa promoveze o atitudine civica activa fata de sistemul juridic din Romania.

[...]
III. CAZUL M.I.S.A.

A. Situatia de fapt
Unul dintre cazurile ce au suscitat îndoieli publice cu privire la corectitudinea procesuala si consecventa cu drepturile fundamentale este cel al Miscarii pentru Integrare Spirituala în Absolut (MISA)[26]. Liderul MISA, Gregorian Bivolaru si alti discipoli de-ai sai au fost urmariti, arestati si baturti de organele de securitate înca din anii `70. Nu este exclus, potrivit informatiilor publicate în presa, ca urmarirea liderului MISA sa fi continuat si dupa 1989. La aceasta se adauga si reticenta publicului cu privire la tehnicile yoga, în special în anii `90, datorata lipsei unei educatii echitabile.

Cea mai mare actiune oficiala îndreptata contra MISA a avut loc în martie 2004 – operatiunea „CHRIST”. La data de 18 martie 2004, câteva sute de politisti, jandarmi si procurori au patruns în forta, în mai multe imobile proprietate personala apartinând unor cursanti yoga, locatii unde zeci de practicanti yoga locuiau în comun urmându-si practica spirituala dupa modelul ashram-urilor din India. Imersiunea a fost transmisa de mai multe posturi de televiziune si o tara întreaga a putut vedea pe ecranele televizoarelor fortarea usilor de organele de ordine, tratarea în forta a persoanelor gasite în cladiri (dintre care unii cetateni straini) – sub amenintarea armelor, au fost somate sa se întinda pe podea, cu fata în jos si cu mâinile la ceafa; nu li s-a permis sa se îmbrace; nu li s-a cerut acordul pentru luarea de imagini. Într-un caz se pare ca nu a existat mandat de perchezitie. Mai multe zeci de persoane au fost urcate în dubele politiei, fiind duse la Parchet, unde li s-au luat declaratii. Nu li s-a permis contactul cu avocatii, pe motiv ca sunt audiate ca si martori, iar legislatia româna prevede posibilitatea asigurarii apararii doar pentru parti, nu si pentru martori[27].

Potrivit continutului mandatelor de perchezitie, acestea trebuiau sa priveasca “date informatice, date referitoare la utilizatori si traficul informational”. Cei perchezitionati au reclamat însa ca au fost ridicate cantitati uriase de bunuri personale[28], unele dintre acestea fara a fi mentionate în procesele verbale de perchezitie si majoritatea neavând nici o legatura cu motivele mentionate în mandate; 2 ani mai târziu, proprietarilor le-au fost înapoiate doar o treime din acestea. Una dintre probe, jurnalul unui martor – practicant yoga, a fost distribuit presei si facut public, desi autoritatile asigura ca au pastrat confidentialitatea.

Procurorul instrumenteaza în prezent dosare de crima organizata si trafic de persoane cu privire la unii membri M.I.S.A. S-a instituit masura sechestrului asigurator asupra a 70 de imobile pentru acoperirea daunelor pretinse de acestea. Oficial, s-a retinut ca, sub acoperirea unor cursuri de initiere în practicile de tip yoga, persoanele cercetate au racolat, manipulat si exploatat în interes personal participantii – dintre care multi minori, carora le-a fost pusa în primejdie dezvoltarea psihica[29]. Din datele contradictorii publicate în presa, victimele sunt doar 8 persoane. Unii dintre cei cercetati au fost trimisi în judecata. Lucru total neobisnuit în România, întreg rechizitoriul a fost postat public de catre organul de urmarire penala[30], ceea ce pe lânga încalcarea drepturilor la un proces echitabil si ocrotirea vietii private a celor cercetati, poate fi privit ca înca un element de manipulare a opiniei publice.

B. Situatia dosarelor M.I.S.A.
Cu toate anchetele interne ale CSM[31] sau anchetele judiciare efectuate ca urmare a plângerilor adresate, prezumtivele aspecte negative ale modului de desfasurare a anchetei nu s-au lamurit. Din cele 55 de plângeri penale depuse in mai 2004, doar 9 au fost retinute spre solutionare la Parchet si acelea pentru o singura infractiune. Restul au primit solutie de neurmarire, fara ca victimele sa fie audiate, în prezent aceasta solutie fiind contestata la instanta suprema.

În paralel, pe numele lui Gregorian Bivolaru – plecat în Suedia - au fost emise doua mandate de arestare, unul pentru infractiunea de act sexual cu o minora si altul pentru trafic de persoane. Acestea au stat la baza formularii de catre statul roman a unei cereri de extradare a lui. Însa Curtea Suprema din Stockholm a ajuns la concluzia ca datorita încalcarii prezumtiei de nevinovatie, a implicarii politicului[32] si mass-mediei în aceasta speta (chiar se face mentiune expresa ca autoritatile în mod deliberat au întors opinia publica împotriva inculpatului), justitia din România nu poate asigura un proces echitabil cetateanului a carei extradare s-a cerut, motiv pentru care cererea statului roman a fost refuzata[33]. Dupa alte doua luni, Guvernul Suediei a acceptat acordarea statutului de refugiat pe motive politice a lui Bivolaru.

C. Posibile drepturi încalcate
Asupra modului în care s-au derulat perchezitiile, audierile si investigatiile s-au ridicat întrebari cu privire la posibila încalcare a mai multor dispozitii interne (privare ilegala de libertate; amenintare; represiunea nedreapta; violare de domiciliu; distrugere; abuz în serviciu împotriva intereselor persoanelor; abuz în serviciu prin îngradirea unor drepturilor; încercare de a determina marturia mincinoasa; arestare ilegale si cercetare abuziva; purtare abuziva) si internationale (interzicerea torturii; dreptul la libertate; dreptul la un proces echitabil; dreptul la respectarea vietii private si de familie; libertatea de gândire, de constiinta si de religie; libertatea de exprimare; libertatea de întrunire si de asociere; interzicerea discriminarii; protectia dreptului de proprietate).

Ineficienta anchetelor interne asupra abuzurilor reclamate este cu atât mai grava cu cât Bivolaru a obtinut azil si apoi stat de refugiat într-o tara straina. Din acest punct de vedere, competenta sau buna credinta a organelor românesti este serios pusa sub semnul întrebarii.

Note:
[26] Înfiintata ca asociatie non-profit în ianuarie 1990, asociatia are caracter socio-profesional, filosofic, educativ, având drept scop ridicarea nivelului spiritual al oamenilor prin promovarea teoriei si practicilor yoga.
[27] Subliniem usurinta cu care, în România, se ajunge la o perchezitie: este de ajuns sa fie începuta urmarirea penala pentru o fapta, in rem, si practic orice persoana, care poate sa nu aiba nici o legatura cu acea cauza, sa fie supusa unei perchezitii domiciliare.
[28] Bunurile ridicate au fost: buletine de identitate, acte si contracte oficiale, acte de proprietate de case si masini, documente contabile, bani, bijuterii, computere, aparate video, camere foto si video, haine, ceasuri, lenjerie, pantofi, alimente, carti si reviste, casete audio-video, cartele telefonice, etc. Peste 100 de cereri adresate parchetului pentru restituirea bunurilor au fost respinse sub pretextul ca bunurile “pot avea legatura cu cauza”. Ramâne de stabilit în ce masura astfel de bunuri, ca cele enumerate mai sus, au legatura cu calculatoarele si tehnologia IT .
[29] http://www.mpublic.ro/presa/2004/c_03_30_2004.htm
[30] http://www.mpublic.ro/presa/2004/c_08_16_2004.htm
[31] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/24_02_2006__3092_ro.doc,
http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/24_02_2006__3093_ro.doc
[32] A se vedea, de exemplu, interventia de la Tribuna Senatului Romaniei a senatorului Radu Tirle referitor la o întâlnire MISA http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6128&idm=2,04&idl=1
[33] Decizia din 21 oct.2005, Cazul nr. o 2913-05.