"Sunt epoci în care nu poti inainta decat mergand contra curentului" - Mircea Eliade
Home » , » Trairea momentului prezent, o modalitate elevata de evolutie spirituala - note critice

Trairea momentului prezent, o modalitate elevata de evolutie spirituala - note critice

Popularizata destul de mult in Occident de catre personalitati precum Eckhart Tolle, trairea momentului prezent ca modalitate de evolutie spirituala a atras atentia multor cautatori spirituali, indeosebi datorita prestigiului acestei metode de a conduce direct catre realizari spirituale de varf, dar si datorita aparentei sale usurinte in a fi inteleasa si abordata. Voi cauta in cele ce urmeaza sa-mi expun opinia asupra unor greseli des intalnite in abordarea acestei metode elevate de evolutie spirituala, enumerand deasemenea cateva argumente privind practicarea ei eficienta.

Am intalnit multi oameni care desi au grave defecte de caracter, sunt teribil de incantati de ceea ce relateaza persoane precum Tolle, si fara a cauta sa-si corecteze caracterul isi inchipuie ca "traiesc momentul prezent" si ca vor obtine astfel cine stie ce rezultate. Aceasta este o mare eroare. Orice om care a patruns cu adevarat mecanismul spiritual la care face referire sintagma "trairea momentului prezent", isi da seama ca este cu totul imposibil ca o persoana cu grave defecte de caracter sa se apropie macar cat de cat de ceea ce presupune in realitate aceasta sintagma cu "momentul prezent". Spre exemplu este cu totul hilar pentru orice om cu bun simt spiritual situatia unui om cu grave defecte de caracter care, sa zicem, face o rautate altcuiva si in acelasi timp isi spune sie insusi: "mama, ce rautate ii fac aceluia, si cat de intens traiesc eu clipa prezenta in care fac aceasta ticalosie". Este absolut evident ca sintagma spirituala cu "trairea momentului prezent" nu se refera in niciun caz la "degustarea" cu maxima acuitate a starilor de rautate, chin si perversitate specifice faptelor rele, sau la adancirea in aceste stari si amplificarea lor prin rezonanta.

O alta greseala foarte des intalnita este reprezentata de o abordare grosiera, hei-rupista si lipsita de intelepciune a acestei modalitati de evolutie spirituala, care poate fi comparata cu folosirea unui ceas de aur pentru a sparge nuci (sigur ca un ceas de aur poate fi folosit pentru a sparge nuci precum un ciocan banal, dar ceasul de aur poate avea intrebuintari mult mai elevate). O asemenea abordare prosteasca este intrucatva "facilitata" de existenta planurilor distincte ale manifestarii ca si de relativitatea limbajului. Astfel oamenii prosti care nu-si pun intrebari si nu-si intuiesc macar limitele cunoasterii lor extrem de marunte, isi spun plini de mandrie: "Pai ce domnule, nu stiu eu ce inseamna prezentul? E clar, e simplu. E la mintea cocosului ce inseamna sa traiesti in prezent, am inteles perfect asta si nici nu e mare scofala sa intelegi asemenea lucru banal, eventuale dificultati mai pot apare doar la punerea in practica, dar mi-e clar ce inseamna". Una din micile mari intrebari pe care nu si le pune niciodata (la modul onest si intens) un asemenea prost care crede ca a inteles el cum vine treaba cu trairea momentului prezent o reprezinta: "Cine traieste momentul prezent?", sau altfel spus "La ce structura din fiinta umana se face referire cand se spune de trairea in momentul prezent?". Astfel prostul care nu-si pune niciodata o asemenea problema va merge pe varianta implicita de raspuns si va crede in mod teribil de limitat ca trairea momentului prezent se refera la minte. Astfel un asemenea prost va crede plin de siguranta ca daca el isi va focaliza mintea cat mai bine asupra perceptiilor care ii vin prin organele sale de simt, atunci el traieste ca nimeni altul momentul prezent. Sigur ca dupa aceea el este foarte frustrat ca nu obtine rezultate spirituale de top, si va da desigur vina in ultima instanta pe inabilitatea sa ca tot timpul sa perceapa in detaliu toate informatiile care survin pe cele 5 canale senzoriale(miros, gust, vaz, pipait, auz); in orice caz totul se va limita pentru el la minte si la cele 5 organe de simt. In realitate acest mod de a trata "trairea momentului prezent" se aseamana cu folosirea ceasului de aur pentru a sparge nuci. Sigur ca poti reduce demersul tau la minte si la organele de simt si sa obtii in urma unui asemenea antrenament o acuitate mai mare a perceptiilor senzoriale, dar acest mod de a proceda va fi departe de atingerea unor rezultate spirituale de top. In realitate "trairea momentului prezent" ca modalitate de evolutie spirituala face apel la structuri elevate ale fiintei umane, superioare mintii si organelor senzoriale.

Pentru a-si atinge cu adevarat efectele superioare, "trairea momentului prezent" trebuie sa centreze omul nu la nivelul mintii si al organelor senzoriale, ci la nivelul sufletului si al spiritului.

Dintr-un anumit punct de vedere "trairea momentului prezent" nu reprezinta ceva a carui valoare rezulta din propria sa existenta, ci este in primul rand o caracteristica a sufletului si a spiritului. A incerca sa fie mimata fara ca omul sa aiba acces la realitatile profunde din el insusi care fac posibila o asemenea traire, reprezinta o atitudine prosteasca sortita din start esecului. Pentru a fi mai clar voi da un exemplu: sa luam relatia dintre viata ca realitate fundamentala si miscare ca si caracteristica a acesteia. Astfel un om care este viu isi va putea degusta din plin caracteristica sa de a se misca, dar nu orice lucru care se misca inseamna ca este si viu sau va putea degusta viata. Un robot care da din maini si din picioare nu inseamna ca este viu, desi se misca (el nu se va putea bucura de sentimentul de a fi viu). Adevarata bucurie de a te misca poate fi traita numai de fiintele vii; un robot sau o masina oricat se vor misca nu se vor putea bucura de aceasta senzatie. La fel stau lucrurile si cu "trairea momentului prezent": oamenii care traiesc extaziati realitatea sufletului si a spiritului se vor putea bucura de ceea ce inseamna cu adevarat "trairea momentului prezent"; ceilalti care sunt centrati la nivele inferioare precum cel al ego-ului sau al mintii grosiere, vor putea doar mima ca "traiesc momentul prezent" focalizandu-se teribil de limitat doar la nivelul mintii sau al organelor de simt, dar nu vor atinge nicidecum prin aceasta rezultate spirituale notabile.

Poate modalitatea cea mai simpla de a ne verifica (de a sti) ca aplicam corect, eficient si elevat modalitatea spirituala desemnata de sintagma "trairea momentului prezent" o reprezinta fericirea. Suntem noi instantaneu "transportati" intr-o stare plina de fericire elevata cand "traim momentul prezent"? Daca da, atunci suntem cu adevarat centrati la nivelul sufletului (sau la nivelul spiritului) si traim cat se poate de natural "momentul prezent"; daca nu, atunci suntem centrati doar la nivelul mintii si al organelor senzoriale, si trebuie sa ne punem intrebari la modul serios asupra nivelului pe care suntem cu adevarat centrati si asupra defectelor grave de caracter pe care le mai intretinem inca.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu