"Sunt epoci în care nu poti inainta decat mergand contra curentului" - Mircea Eliade
Home » » Posibilitatea de a face actiuni bune cu oameni preponderent incompetenti

Posibilitatea de a face actiuni bune cu oameni preponderent incompetenti

Având defectul de cădea cu uşurinţă în extreme, am apreciat întotdeauna ca singura variantă de acţiune dezirabilă aceea de realiza ceva cât mai aproape de perfecţiune cu participarea unor oameni impecabili. Cum viaţa, poate pentru a compensa greutăţile din alte planuri, mi-a dăruit uriaşul privilegiu de a avea prieteni de o calitate umană extrem de înaltă din copilărie până în ziua de azi, mi-a venit destul de uşor să ignor şi chiar să dispreţuiesc într-o anumită măsură posibilitatea de a colabora cu oameni incompetenţi. Folosesc termenul de "incompetent" ca fiind relativ la specificul acţiunii în cauză: de exemplu clasific ca fiind incompetent un yoghin cu grave defecte de caracter, fiindcă raportându-ne la definiţiile fundamentale ale lui Patanjali un yoghin ar trebui să aibă un înalt nivel moral. Mă gândeam, respingând din start ideea unei acţiuni înfăptuită de nişte oameni incompetenţi, că "n-are cum să iasă o acţiune cât mai aproape de perfecţiune folosind pentru aceasta nişte instrumente jalnice". Poate că este aşa dacă scopul ar fi realizarea unor acţiuni perfecte, dar dacă scopul ar fi acela de a ajuta oamenii incompetenţi să se transforme în bine, să capete şi ei competenţe, atunci brusc ideea de a realiza acţiuni bune cu oameni incompetenţi capătă sens.

Sigur că pentru ca totuşi acţiunea să aibă şi roade exterioare cât de cât bune - alte decât evoluţia interioară a participanţilor - ( nu extraordinar de bune cum ar fi fost în cazul unor participanţi practic impecabili, dar măcar satisfăcătoare) este necesar să fie îndeplinite nişte condiţii:
1. Executanţii incompetenţi trebuie să urmeze cât mai fidel un plan(indicaţiile) alcătuit de un profesionist, că dacă în schimb orbul direcţionează, nu se poate spera la alt deznodământ decât căderea în groapă. Aceasta presupune o subordonare asumată de către executanţii cu hibe (o asumare a ghidării).
2. Executanţii incompetenţi trebuie să aibe dorinţa interioară de evoluţie. (condiţie mult mai importantă decât pare la o analiză superficială) Aceasta presupune evident ca ei să acţioneze din toate puterile lor (căutând să-şi maximizeze eficienţa), aşa scăzute cum sunt iniţial.

Fiind respectate aceste două condiţii, am fost nevoit de curând să recunosc că am avut o viziune greşită, si că acţiuni cu rezultate practice evidente pot fi realizate cu executanţi iniţial incompetenţi. Şi evoluţia lor este remarcată şi de alţi oameni care înainte nu dădeau nicio şansă ca vreo acţiune realizată de incompetent să-şi producă scopul exterior vizat.

Marea mea mirare este acum alta, fără să generalizez la toate cazurile: am întâlnit la oamenii fără preocupări spirituale o mai mare umilinţă şi o recunoaştere şi asumare deschisă a statului lor de la care pleacă - de oameni incompetenţi - decât la oamenii cu preocupări spirituale asumate unde în general incompetentul nu-şi recunoaşte statutul său de prost, şi se umflă in pene neînţelegând rolul şi statutul său real actual.

Ca încheiere, mare dreptate aveau ăia de au scris Vedele:
"Uşor conduci pe un netot,
Dar mai uşor pe cel cu minte.
Pe-un semidoct, nici tu, Părinte,
Nici zeii Cerului nu pot."

11 comentarii:

  1. ...hmmmmmmmmmmmmmm. Interesant articol. ..."sa dispretuiesc"..."incompetenti"... "aia de au scris Vede-le"....interesant vocabular dle.aurel ion.hmhmhmhmhm

    RăspundețiȘtergere
  2. Spiritualitatea ta e o vrajeala, domnule Aurel Ion.Esti orgolios, lipsit de umilinta si ii judeci pe cei care cauta si ei ca si tine, poate inca imperfecti si supusi la o multime de greseli, dar cel putin cauta-nu uita ca oricand, oricine dintre "incompetentii" si "semidoctii" pe care acum ii privesti cu atata superioritate, umflandu-te in pene poate sa beneficieze de gratia divina, care alege dincolo de marunta noastra judecata omeneasca-si atunci nu-ti va fi un pic rusine de felul in care i-ai privit pe acei oameni?

    RăspundețiȘtergere
  3. Domnule Aurel, tu vorbesti fara sa iti dai seama despre propriul tau "maestru" Gregorian Bivolaru care este un semidoct ce fura de la adevaratii yoghini stiinta lor pentru a se impopotona cu ea. Vrea sa treaca drept cel mai mare maestru dupa Iisus. Asta spune tot despre el....si despre tine. E trist ca nu-ti dai seama ce ADEVARURI scoti pe gura si scrii pe blog. Si hilar...

    RăspundețiȘtergere
  4. Mai da voi care tineti blog-ul asta ce faceti, lasati sa se posteze orice comentariu? Sau sunteti cu mintea in vacanta deja?

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu, nu aprob spre publicare chiar orice comentariu, ci ma ghidez dupa anumite reguli autoimpuse. Care anume comentariu din cele aprobate spre publicare consideri ca nu trebuia admis, si de ce?

    RăspundețiȘtergere
  6. Trebuie postate doar cele care slavesc realizarile maretului cirmaci Gregorian Bivolaru.
    Aurele, dormi de spargi...Hai ca m-a ingretosat mesajul ala comunisto-yogino-bivolar. Nici nu realizati ca deja NU mai e Yoga ce faceti.

    RăspundețiȘtergere
  7. Este vorba de comentariul lui Anonim, venit pe 12 august. Seamana foarte mult cu cele postate pe exmisa sau softpedia, care sunt o mizerie, de la un capat la celalalt. Sa-mi scuzati exprimarea mai dura, cu "mintea in vacanta", dar daca sunteti neatenti (si asta m-a frapat), blogul asta minunat o sa se transforme si el intr-o ghena pentru mizeriile de tot felul ale unora care abia asteapta ocazia. Si nu e cazul, repet, blogul asta e super si ar fi pacat de el-tipii astia abia asteapta sa permiteti "discutii libere" la comentarii. Da, ideea de "discutii libere" e frumoasa, dar ma repet-vreti sa se duca totul de rapa?

    RăspundețiȘtergere
  8. Este adevarat ca acel comentariu din 12 August la care faci referire nu exceleaza absolut deloc in privinta inteligentei argumentelor aduse. Desi nu e remarcabil prin nimic de valoare, am aprobat totusi spre publicare acel comentariu fiindca acesta continea in mare parte si un gen de critica la adresa mea, si am ca principiu sa public aceste critici, daca ele nu bat recorduri de nesimtire sau prostie. Nu am raspuns insa la el, fiindca nu merita.

    Fiti linistit, nu vom permite totusi publicarea acelor comentarii care nu depasesc o limita minimala de bun simt sau de inteligenta a argumentelor. Pe de alta parte, este imposibil ca nivelul de aici sa degenereze foarte mult, fiindca modul de organizare al unui blog este cu totul altul decat cel al unui forum.

    Toate cele bune.

    RăspundețiȘtergere
  9. subscriu la cele zise de Aurel, am observat si eu aceleasi fenomene, si la ceilalti si chiar la mine.consider ca dorinta interioara de evolutie este factorul principal si necesar pentru a porni pe un drum al evolutiei.

    RăspundețiȘtergere
  10. Ai o mica inexactitate in articol: citatul din final nu este din vede, de fapt ii apartine lui Bhartrihari si se gaseste in nitishataka versul 3. Am dat aici mai multe detalii.

    PS. nu e nevoie sa aprobi comentariul.

    RăspundețiȘtergere
  11. Te cred pe cuvant(nu am timp sa citesc Vedele pentru a vedea daca nu se gaseste si acolo ceva asemanator), imi asum inexactitatea de a fi specificat gresit sursa originara a citatului din final, multumesc de corectura.

    RăspundețiȘtergere