"Subsemnatul Gileru Mircea, născut la data de 3 ianuarie 1959 în loc. Valea Drăganului, jud. Cluj, cu domiciliul natal în loc. Cluj-Napoca, Str. Oltului nr. 32, apt. de profesie economist, membru al Atelierului masonic nr. 6 “Simion Bărnutiu”, as dori să aduc la cunoştinţă următoarele:
- în perioada 1993-1995 am avut funcţia de vicepreşedinte al BDF (Banca Dacia Felix). În această calitate, în decembrie 1994 m-am opus în cadrul Comitetului de plasament cu Diskont und Effecten Zurich sucursala Bucureşti – reprezentată prin Dragoş Stănescu şi Nicu Pop (frate mason în cadrul unui atelier din Bucureşti). În aprilie 1995, am fost contactat de masonul Dragoş Stănescu, care mi-a trimis dorinţa d-lui Costel Iancu de a ne întâlni. După ce am obţinut acordul d-lui Birt pentru această întâlnire, am acceptat întâlnindu-mă cu masonul Costel Iancu în Bucureşti – m-am întâlnit cu dl Dragoş Stănescu la magazinul Muzica de pe Calea Victoriei, care m-a dus la dl Costel Iancu.
- La această întâlnire s-a discutat, printre altele, şi necesitatea ajutorului pe care noi trebuie să ni-l acordăm reciproc, aşa cum prevede jurământul masonic, şi că să-l ajut pe dl Dragoş Stănescu în semnarea unui contract dintre BDF şi Diskont. La câteva zile după această întâlnire (la 18.04.’95) dl Dragoş Stănescu a venit la Cluj cu un contract 18.05.’95 între părţile menţionate mai sus, contract prin care BDF face un plasament financiar de 12 miliarde lei la Diskont und Effecten Zurich Bucureşti, contract semnat de mine (Gileru Mircea) din partea BDF şi de Dragoş Stănescu – din partea Diskont. Durata contractului era de 30 de zile. În data de 12 mai 1995 eu am plecat prin transfer din BDF, nemaiavând posibilitatea să urmăresc finalizarea contractului. La semnarea acestui contract dl Stănescu m-a asigurat că:
- se încadrează în contractul de plasament de 476 miliarde de lei dintre BDF si Diskont în care la capitolul 2 se prevede (mi-a arătat contractul) că “contractul se poate reînnoi fie pentru aceeaşi sumă, fie parţial, fie pe întreaga perioadă, fie pe fracţiuni de perioadă”
- nu va fi nici un fel de problemă cu rambursarea lui.
În luna iunie 1998, am fost chemat la IGP Sectia Cercetări Penale Bucuresti, fiind acuzat de “abuz în serviciu contra intereselor personale” – art. 246 CP pentru semnarea acestui contract.
Eu nu am semnat acest contract de 12 miliarde, deşi mă opusesem semnării contractului de 476 miliarde, bazându-mă atât pe discuţia avută cu dl Costel Iancu referitoare la necesitatea unui sprijin reciproc între noi, cât şi pe asigurările date de masonul Dragoş Stănescu că acest contract de plasament financiar va fi un contract fără probleme, care are menirea să acopere doar un gol parţial de mijloace circulante ale Diskontului pentru 30 de zile.
Nerestituind suma, dl Dragoş Stănescu ne-a pus în situaţia neplăcută de a fi judecat (acuzat) de incorectitudine (abuz în serviciu), cu atât mai mult cu cât suma plasată de BDF la Diskont a fost virată (plasată) mai departe de dl Dragoş Stănescu unei firme a dlui Sever Muresan (East European Trading), lucru despre care eu nu am fost informat.
Gileru Mircea – 28 iulie 1998 – Cluj-Napoca"
Scrisoarea lui Mircea Gileru, fost vicepresedinte la Dacia Felix, pe care o publicăm integral, arată fără putinţă de tăgadă un întreg sistem relaţional între masoni, care îşi folosesc funcţiile pentru a manevra sume uriaşe de bani. Creşterea sau falimentul unor bănci româneşti poate fi pus în strânsă legătură cu interesele oculte ale lojilor.
Un plasament de 476 de miliarde de lei – la nivelul anului 1995 – este o operaţie financiară de mari proporţii. Personajele implicate în adaosul de 12 miliarde la acest plasament – Gileru, Stănescu, Iancu – sunt, potrivit semnatarului scrisorii, unite prin jurământul masonic.
Surpriza nu vine de la Costel Iancu – şef recunoscut în cadrul masoneriei – şi nici de la Gileru. Ea vine de la Dragoş Stănescu.
Mărire şi decădere
Masonul Dragoş Stănescu a apărut în primii ani ai deceniului ‘90 în apropierea lui Mugur Isărescu. Apariţiile publice tot mai dese alături de guvernatorul Băncii Naţionale i-au conferit lui Dragoş Stănescu un statut special în cadrul sistemului bancar. Urcat până la funcţia de economist-şef al BNR, masonul Dragoş Stănescu, legat se pare şi printr-o prietenie strânsă de familie cu Mugur Isărescu, devenise un veritabil guru. Nu era o problemă de dezbătut fără să i se ceară părerea lui Dragoş Stănescu. Devenit Cavaler de Malta, într-o fastuoasă ceremonie, Stănescu a avut astfel deschise uşile şi în străinătate pe baza acestui titlu despre care se spune că se acordă ca un certificat de garanţie din partea lojilor masonice.
Naşul de căsătorie al masonului Dragoş Stănescu este masonul Vlad Soare, cel care a ocupat funcţia de viceguvernator al BNR şi presedinte al BANCOREX.
Dragoş Stănescu apărea des în public alături de Dan Pascariu, fost preşedinte la BANCOREX, actual conducător al Credit Anstalt, şi Daniel Dăianu – pe atunci în echipa lui Mugur Isărescu de la BNR.
După alegerile din 1996, Dragoş Stănescu este numit în funcţia de consilier al presedintelui Emil Constantinescu. Prezenţa la Cotroceni a fost de scurtă durată, el fiind demis după doar câteva zile de la numire. Implicarea lui în dosarul Dacia Felix – cercetat în acea perioadă de Poliţie (şi atestată de scrisoare lui Gileru) a fost, se pare, cauza demiterii.
Servicii secrete
O altă informaţie neoficială care a circulat în acea vreme ar explica demiterea lui Dragoş Stănescu de la Cotroceni şi din alte motive.
Virgil Măgureanu l-ar fi informat pe proaspătul preşedinte Constantinescu despre apartenenţa proaspătului consilier la loja masonică din sistemul lui Costel Iancu. De asemenea, directorul Serviciului Român de Informaţii i-ar fi prezentat şefului statului o situaţie a penetrării masonilor în structurile de putere ale României. De aceea Emil Constantinescu s-a debarasat rapid de Dragoş Stănescu. Întrebările ziariştilor legate de motivul demiterii la scurt timp după numire a ţărănistului consilier au rămas fără răspuns.
După episodul Cotroceni, Dragoş Stănescu a dispărut practic din zona publică. Există multe voci care spun că între Dragoş Constantinescu şi Dragoş Stănescu ar fi o strânsă prietenie, bancherul fiind foarte util pentru sfaturile care le putea da fiului presedintelui în privinţa afacerilor.
Masoneria activează în România
Masoneria (sau francmasoneria) afirmă că îşi are “rădăcinile” în perioada Revoluţiei franceze din 1789. La acea vreme, confreeria profesională a zidarilor (din franceză, mason=zidar) a avut un rol deosebit de important la succesul acestei Revoluţii şi, implicit, în schimbarea formei de guvernământ în Franţa, care a abandonat monarhia în favoarea republicii. Din acea perioadă, au rămas şi semnele distinctive adoptate de masonerie, toate scoţând în evidenţă faptul că ea a fost creată pe structurile breslei profesionale a zidarilor (mistrie, compas…). În ceea ce priveşte România, un exemplu concret de implicare a masoneriei îl constituie Revoluţia de la 1848, o “soră mai mică” a celei din Franţa. Personalităţile acelei perioade, printre care Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu sau Vasile Alecsandri, au avut de-a face, într-o mai mică sau mai mare măsură, cu Masoneria. De altfel, toţi reprezentanţii “Junimii”, cu excepţia lui Mihai Eminescu, au aparţinut structurilor masone.
În timp, masoneria s-a transformat într-o mişcare transfrontalieră, cu caracter mai mult sau mai puţin secret, majoritatea ţărilor Europei “găzduind” câte o Mare Lojă Masonică. Pentru a nu putea fi acuzate de activităţi subversive, sau pentru a nu li se imputa faptul că acţionează în ilegalitate, Marile Loji Masonice au obţinut personalitate juridică. Scopurile masoneriei nu sunt foarte clar definite, dar se vorbeşte totuşi de faptul că acestea “sunt invariabile, iar puterea ocultă coordonatoare este singura care ştie să influenţeze oamenii ce colaborează astfel inconstient la realizarea scopului acesteia”. S-a putut observa că printre aceste scopuri s-a numărat şi racolarea unor persoane cu putere de decizie, în structurile de putere ale diferitelor state europene. Acest lucru a făcut ca numele masoneriei să fie rostit ori de câte ori, în istoria modernă şi contemporană a lumii, s-a petrecut un eveniment cu adevărat important. În România, cea mai importantă organizaţie masonică este Ordinul Masonic Român, condus de un Mare Comandor. Mai există şi loji create de organizatii masonice străine, cum ar fi “Loja Concordia”, creată de Marele Orient al Italiei, sau “Loja Humanitas”, sub obedienţa Marelui Orient al Frantei. Ambele loji au fost create în anul 1990. În 1996, erau cunoscuţi 700 de fraţi grupaţi în 40 de ateliere. (SILVIU SERGIU)
Masoni în Parlament
În 1998, Vasile Matei, deputat PUNR, membru în Comisia de apărare publică şi siguranţă naţională, declara că democraţii Victor Babiuc, Corneliu Ruse, Nicolae Alexandru, Petre Roman, fostul ministru de externe Adrian Severin (ex-PD), Dan Amedeo Lăzărescu (PNL) sunt masoni recunoscuţi public. Liberalul Alexandru Paleologu a fost desemnat în 1990 Mare maestru al Marii Loji Nationale din România în emigraţie.
Fostul ministru al justitiei Gavril Iosif Chiuzbaian este cel de-al doilea român, după Regele Mihai, care a primit cea mai înaltă distincţie masonică – “Al.I. Cuza Princeps” – a Supremului Consiliu al Ordinului Masonic Român. Surse parlamentare susţin că 70% dintre senatori şi deputaţi aparţin unor organizatii masonice. Potrivit acestora Victor Babiuc are gradul 32. Totodată, el şi fostul său şef de partid Petre Roman ar face parte din loji diferite.
Conform Constituţiei României, asociaţiile şi societăţile secrete sunt interzise prin lege. Masonii susţin că organizaţia lor nu are un caracter secret, ci discret. (O.S.)
Sever Mureşan a fost “lucrat”
Sever Mureşan, unul dintre marii perdanţi ai prăbuşirii Băncii Dacia Felix, a scris o carte autobiografică, în care prezintă versiunea proprie a crahului care a dus BDF până în apropierea lichidării. “Adevărul şi numai Adevărul despre Sever Mureşan” trebuie citită pentru a întelege ceea ce s-a petrecut în banca socotită de mare succes. Mureşan este de părere că o lojă masonică a fost implicată în acest caz. Iată fragmente din capitolul “Implicarea lojii masonice italiene Propaganda 2 în cazul Băncii Dacia Felix”.
“Încurajarea şi exploatarea erorilor Băncii Dacia Felix a fost un proces concertat şi condus profesionist. El a fost accelerat o dată cu apariţia în Banca Dacia Felix a italianului de origine română Ion Ilie Mania, condamnat în 1979 la un an de închisoare pentru fals şi uz de fals, urmărit de Guardia di Finanza Italiana, suspectat de legături cu Securitatea anilor ‘80, aflat în contact cu masoneria italiană – ale cărei legături cu fosta Securitate românească sunt cunoscute şi confirmate.
Confirmarea legăturilor lui Mania cu masoneria italiană este însăşi alegerea, la Geneva, a avocatului Charles Poncet pentru aşa-zisa «apărare a intereselor» Băncii Dacia Felix contra (!) lui Sever Mureşan. Charles Poncet este el însuşi condamnat pentru complicitate la fals în afacerea Băncii italiene Ambrosiano (cunoscută pentru finanţarea masoneriei).
Conexiunile lui Poncet cu Licio Gelli, şeful lojii masonice Propaganda Due «P2», au fost deja confirmate: Charles Poncet, actualul avocat al BDF, a fost condamnat la doi ani închisoare pentru infracţiunile de a fi comandat şi ajutat unui expert-contabil din Jersey (paradis fiscal) întocmirea unor documente false necesare pentru acoperirea unei tranzacţii inexistente de 10 milioane USD, primiţi de colaboratorul lui Poncet de la Licio GELLI pe un cont elveţian.
Pe de altă parte, Charles Poncet are legături strânse cu Laurent Kasper-Ansermet, judecătorul de instrucţie care se ocupă, la Geneva, de cazul Dacia Felix: de exemplu, el a fost consilierul acestuia într-o afacere legată de alt faliment celebru – Noga Hilton. În această afacere, împotriva lui Laurent Kasper-Ansermet este începută o procedură de ridicare a imunităţii de magistrat, întrucât a avalizat o tentativă de extorcare de fonduri (2 milioane franci elveţieni) de la partea acuzată, prin intermediul expertului contabil însărcinat cu expertiza cazului.
Apoi, aceeaşi Bancă Ambrosiano a fost cea care pare să fi susţinut financiar mişcarea, vizând crearea unei loji transilvănene separate de miscarea masonică românească (Cluj, martie 1997 – Andre Szekvary).
În al treilea rând, elemente ale mişcării masonice P2 par să fie infiltrate şi în activitatea Băncii Agricole. Recent, însusi Procurorul General al României, Sorin Moisescu, a identificat penetrarea unor sectoare importante ale economiei româneşti cu elemente ale lojii P2 conduse de Licio Gelli”…
…”Implicarea masoneriei în traiectoria BDF nu este întâmplătoare, având în vedere confluenţa intereselor acesteia cu mişcarea monopolară. Apetitul acestei grupări pentru bănci se manifestă, după indiciile pe care le deţinem până acum, după acelaşi mecanism: falimentarea băncii, aparent prin instaurarea unui conflict intern, apoi recuperarea acesteia. Mecanismul a fost aplicat cu succes în cazul Băncii Ambrosiano (1991), al unor bănci din Bulgaria şi, actualmente, actionează asupra BDF.”
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu