"Sunt epoci în care nu poti inainta decat mergand contra curentului" - Mircea Eliade
Home » , » Ritualurile masoneriei şi orgiile homosexuale ale conducătorilor lumii

Ritualurile masoneriei şi orgiile homosexuale ale conducătorilor lumii


de CORNEL-DAN NICULAE

Criticii practicilor rituale de la Bohemian Grove au afirmat, tot timpul: „Sîntem îndreptăţiţi să ne întrebăm de ce oamenii cei mai bogaţi şi influenţi din lume aleg să se distreze în acest mod bizar şi infantil“. Foşti angajaţi de la Bohemian Grove au relatat, în consens, comportamentul grobian al membrilor Clubului, care sînt aproape permanent beţi. O declaraţie incendiară, extrasă din Memoriile ex-preşedintelui SUA Richard Nixon, întăreşte această impresie:

„Tabăra de la Bohemian Grove, la care am participat de cîteva ori, este cea mai mare blestemăţie homosexuală pe care v-aţi putea-o imagina. Nu mai pot da mîna cu nimeni din San Francisco, pentru că ştiu ce se petrece acolo“. Această declaraţie ne aminteşte de unele ramuri ale ordinului masonic Ordo Templi Orientis, dedate practicilor sexuale aberante. Evident că nu toţi „bohemienii“ sînt homosexuali, aşa că, deşi femeile nu sînt admise în tabăra Bohemian Grove, „în localităţile din jur, afacerile de prostituţie prosperă în perioadele taberelor, ceea ce nu constituie un secret“.


Presa americană a vorbit sporadic - probabil exagerînd - şi despre „copii răpiţi din orfelinate de către membrii unor reţele homosexuale pedofile“, care, „după ce sînt drogaţi, torturaţi şi supuşi unor experimente de control mental, de care Serviciile Secrete nu sînt deloc străine, sînt închiriaţi, apoi, cu ora, pentru distracţii, în locuri precum Bohemian Grove“. Este vorba despre aşa-numita „Operaţiune Franklin“. Scandalul a izbucnit pe 29 iunie 1989, cînd, în „Washington Times“, au apărut mai multe articole despre actele homosexuale de la Casa Albă. Se descoperise că vip-urile Administraţiei Reagan, care tocmai îşi încheiase mandatul, aduceau, după miezul nopţii, băieţi în interiorul Casei Albe, pe care îi abuzau sexual. Aceste fapte au fost prezentate, apoi, şi de alte publicaţii americane, dar televiziunile şi radioul nu au difuzat ştirea, din cauza presiunilor politice.

Totuşi, Craig J. Spence, membru al Partidului Republican, a recunoscut că aducea băieţi la Casa Albă, sub pretextul că aceştia ar fi rude cu el, după miezul nopţii, aventurile fiind aranjate de către persoane politice cu funcţii înalte, precum Donald Gregg, secretar pentru Securitatea Naţională, sau Charles K. Dutcher, director asociat al personalului de la Casa Albă. George Bush (senior), care devenise, între timp, preşedintele SUA, dar fusese şi vicepreşedinte în Administraţia Reagan, a fost nemulţumit de vîlva făcută de presă şi a înăbuşit totul.


În timp ce la Washington se mai discuta încă pe această temă, în statul Nebraska, scandalul a reizbucnit, fiind implicat însuşi preşedintele Bush. Scandalul din Nebraska a pornit de la un anume Larry King, politician „de succes" în Partidul Republican şi apropiat al lui George Bush sr., care era şi preşedinte al Fondului Unional Franklin, o instituţie bancară prin intermediul căreia a fraudat SUA cu 40 de milioane de dolari. În timpul anchetării acestei fraude (în urma căreia a fost condamnat), s-a descoperit că Larry King conducea şi o imensă reţea homosexuală pedofilă. El îşi procura majoritatea victimelor din cadrul organizaţiei de caritate din SUA pentru copii orfani, în special băieţi, numită Boys Town („Oraşul Băieţilor“). După ce erau drogaţi şi torturaţi, copiii erau transportaţi cu avionul pe tot teritoriul american, la petreceri ale unor politicieni, sau ale altor oameni influenţi. FBI-ul şi Comisia pentru Adopţia Copiilor a statului Nebraska au descoperit în birourile lui King materiale pornografice şi casete video cu scene pedofile oripilante, precum şi alte probe ce atestă practici sexuale de o perversitate inimaginabilă, pe care cei de la FBI le-au catalogat ca fiind sataniste.

În urma acestor descoperiri, Senatul american l-a desemnat pe fostul senator republican John DeCamp pentru a verifica gravele fapte. Senatorul a ajuns în posesia unor dovezi incontestabile, ce demonstrau apucături pedofile ale mai multor politicieni din SUA, pe care le-a publicat în cartea „Operaţiunea Franklin“, unde conchide că totul pleacă de la o operaţiune sub acoperire a CIA pentru experimentele de „mind control“ („control mental“) efectuate asupra cetăţenilor americani, în special asupra copiilor. BBC-ul a realizat, împreună cu senatorul DeCamp, un documentar, intitulat „Conspiraţia Tăcerii“, prin care se făceau publice aceste „fapte abominabile şi atrocităţi la care se dedau unii politicieni americani, agresînd sexual şi ucigînd copii orfani“. Acest film documentar are la bază toate probele descoperite de FBI şi de Comisia Legislativă a statului Nebraska şi, de asemenea, toate investigaţiile lui John DeCamp. Alte canale de televiziune, mai ales cele americane, au fost, însă, intimidate de presiunile politice, nedifuzînd filmul documentar, precum Discovery Channel, care a fost ameninţat cu închiderea de către unul dintre politicienii din SUA implicaţi.

O altă declaraţie incendiară îi aparţine lui David Gergen, consilier prezidenţial al lui George Bush sr., care, în iunie 1993, şi-a anunţat retragerea din Bohemian Club, deoarece „nu intenţiona să umble dezbrăcat în tabăra anuală a clubului de la Bohemian Grove“, dar a afirmat că îşi va păstra funcţia de la Casa Albă. La numai 3 zile după aceea, purtătorul de cuvînt al Casei Albe anunţa destituirea lui Gergen din funcţia de consilier prezidenţial şi retragerea sa din alte 17 grupări think-tank, organizaţii publice şi de „caritate“, inclusiv din Grupul Bilderberg, Comisia Trilaterală şi Council on Foreign Relations.

Analiştii vorbesc despre „niveluri de iniţiere“ la Bohemian Grove, ceremoniile exterioare (precum Cremation of Care) constituind „doar cercul exterior accesibil tuturor participanţilor. Alte mărturii vorbesc despre camere subterane secrete, în care se realizează ritualuri satanice cu sacrificii umane şi orgii sexuale, urmate, de asemenea, de sacrificii. Se vorbeşte de sute de copii dispăruţi în zonă şi de alegerea victimelor dintre subiecţii experimentelor de control mental ale CIA. Cathy O’Brien, o prezumtivă victimă, care a fost salvată din Bohemian Grove de către  ziaristul Mark Philips, a descris o imagine cruntă a activităţilor oculte criminale desfăşurate aici... Printr-un decret prezidenţial, însă, orice anchetă în zonă a fost interzisă, din motive de «securitate naţional㻓.


În cartea ex-senatorului SUA John DeCamp, „Operaţiunea Franklin“, sînt reproduse pasaje din „Jurnalul orfanului Paul Bonacci“ (pentru care DeCamp a şi cîştigat 1 milion de dolari, în cadrul unui proces), care povesteşte cum avioane aparţinînd DEA (Agenţia pentru prevenirea consumului de droguri) erau folosite pentru transportarea copiilor răpiţi de reţelele pedofile. Paul relata în jurnalul său cum, într-una din aceste călătorii cu avionul, a fost dus, împreună cu un alt băiat, într-o zonă de lîngă Sacramento, unde există păduri cu copaci foarte înalţi şi o bufniţă uriaşă (este vorba, evident, despre Bohemian Grove - n.ed.). Acolo, trei copiii au fost obligaţi să participe la turnarea unui film snuff, în care unul dintre ei a fost ucis în mod real, în faţa camerei de filmat. După această scenă din pădure, în care a fost filmată uciderea cu sînge rece a unui copil, orfanul Paul a fost dus, împreună cu celălalt copil, într-o sală plină cu bărbaţi care urmăreau pe un ecran imaginile ce tocmai fuseseră filmate. (Există şi alte declaraţii ale unor victime ale abuzurilor sexuale, care arată că fostul preşedinte al SUA, George Bush, a fost unul dintre participanţii constanţi la orgiile de la Bohemian Grove.)

După ce în anii ’90 începuse în SUA o avalanşă de dezvăluiri despre întrunirile de la Bohemian Grove, din fiecare vară, ale elitei politice (mondiale chiar) şi ale celor mai mari bancheri şi afacerişti ai lumii, cenzura ocultă a mass-media a reuşit să stopeze asemenea relatări, mai ales după ce activităţile oculte de la acest domeniu „bohemian“ au fost mediatizate, prin intermediul filmului realizat în anul 2000 de Alex Jones, jurnalist de investigaţii, care a surprins şi difuzat ritualul Cremation of Care.

Alex Jones (astăzi, un binecunoscut realizator de filme documentare) s-a infiltrat la Bohemian Grove în iulie 2000, fiind prima persoană care a înregistrat pe bandă video activităţile bizare şi oculte ale acestui club elitist. Înregistrarea a fost difuzată în Anglia, Irlanda şi Scoţia, pe UK Channel Four, ca fiind partea a treia a unui program special, alcătuit din patru părţi, intitulat „Dominaţia secretă a lumii“. Postat şi pe Internet, filmul lui Jones („Dark Secrets: Inside the Bohemian Grove“) poate fi urmărit pe You Tube.


Iată, însă, cîteva detalii din relatarea lui Jones privind această incursiune clandestină la Bohemian Grove, alături de prietenul său, ziaristul Mike Hanson: „În timp ce intram în Grove, am trecut aproape de bufniţa de piatră, înaltă de 13 metri, care se află pe malul nordic al unui mic lac. Am fost foarte aproape, la 7 metri, de altarul negru, aşezat la baza statuii în formă de bufniţă... Am ajuns lîngă o punte de observaţie, care se afla la o înălţime de 100 de metri, pe stîncă, avînd vedere peste Russian River, către orăşelul Monte Rio, în partea cealaltă. Aşadar, eram pe puntea de observaţie de o oră. Nu era nimeni prin apropiere. Brusc, a apărut, mergînd pe drum, un bărbat în vîrstă, de vreo 65-70 de ani, care purta o uniformă de şerif de la ţară, din ţinutul Sonoma. Nici măcar nu l-am văzut venind. Cred că era şeriful. Acesta a început să ne vorbească într-un mod codat-conspirativ.

S-a uitat direct la mine şi a spus: «Ai fost aici în 1913? Eşti unul dintre cei vechi?» Evident, pentru că aveam doar 27 de ani, bărbatul ştia că nu am fost pe acolo în 1913 şi că nu făceam parte dintre cei bătrîni. Mi-am dat imediat seama că mă testa, şi i-am răspuns calm: «Da, sînt cu Hill Billies». Ca să explic mai clar, există în jur de 95 de cluburi diferite în cadrul Taberei de la Bohemian Grove. Toate aceste cluburi sînt găzduite în conacurile de pe faleze şi au nume şi, respectiv, membri diferiţi. Cel mai de elită club este, conform articolelor din presă, Mandalay, cu Henry Kissinger şi Paul Volcker, foşti preşedinţi ai Federal Reserve şi alţi lideri ai Noii Ordini Mondiale“.

„Tabăra Hill Billies, din care am pretins eu că fac parte, ii are ca membri pe cei doi Bush, alături de multe alte persoane cu funcţii notabile in industria, activitatea bancară, publicitatea şi Guvernul Americii. Bărbatul a zimbit şi a spus: «Atunci, vă urez o zi bună!». S-a intors şi a mers mai departe.

Pentru a nu mai fi atit de expuşi, ne-am gindit să ne ascundem in pădure. Am plecat inapoi spre chei, departe de faleze şi de puntea de observaţie. Pe la jumătatea drumului, am observat că eram urmăriţi de doi bărbaţi in costume negre şi cu ochelari. Am decis să incetinim. Cei doi bărbaţi care, evident, făceau parte din Serviciul Secret, sau erau bodyguarzii cuiva, au venit la noi şi ne-au intrebat cum ne numim. Ne-am dat numele false pe care ni le aleseserăm şi le-am spus că sintem membri ai clubului Hill Billies...

Am fost in citeva cluburi şi aproape că ne-am dat de gol falsele identităţi. Am intrat şi am băut, pentru că ni s-a oferit vin, şi toată lumea bea copios. Apoi, ne-am intors in stradă şi am văzut o zonă amenajată, unde se aflau sute de mese aranjate pentru o petrecere, sau pentru o conferinţă.

Voiam să ne ascundem cumva intre dealuri. Ne-a luat vreo 20 de minute să ajungem in singurul loc inconjurat de dealuri, unde se putea ajunge şi pe jos. La un moment dat, unii dintre angajaţi au inceput să ne intrebe de ce nu folosim o camionetă. Noi le-am răspuns că voiam să facem mişcare, motiv pentru care ei au inceput să fie suspicioşi. Aşadar, ne-am intors in Tabăra Web, unde ne-am făcut comozi. (Taberele au diferite nume, cum ar fi: Lost Boys - Băieţii Pierduţi, Doom - Soarta, Dragon etc.) Am stat aşa o oră, reincărcindu-ne camerele ascunse.

* * *

Deja umbrele incepeau să se lungească şi mai era puţin pină să se lase intunericul. Am inceput să auzim un cintec bizar, iar sunetele veneau de undeva de jos, dinspre strimtoare. Am mers inapoi in acel loc. In drumul nostru, am văzut sute de bărbaţi cintind un fel de litanii, sub copacii uriaşi. Era ceva asemănător unui roman fantastic. Mă aşteptam, in orice moment, să văd apărind un dragon. Erau cranii uriaşe, agăţate sub reflectoare, bufniţe cu ochii luminaţi şi alte simboluri satanice, macabre, pe care acum le puteam vedea datorită reflectoarelor foarte mari.

Petrecăreţii au incetat cheful şi au plecat, şi ei, pe nişte cărări, spre lac. Ne-am decis să ne amestecăm cu ei şi să ii urmăm oriunde s-ar duce. Am mers spre partea estică a lacului aproximativ 100 de metri, vizavi de capătul de nord al lacului, unde se află idolul şi altarul.

* * *

Bărbatul ne-a spus: «Nu vă agitaţi! Luaţi-o uşurel! Grijile lumii nu sint pe umerii voştri! Nu ar trebui să mergeţi atit de repede». Apoi, ne-a dat două programe colorate. Pe copertă era Moloch, bufniţa uriaşă, cu un corp in flăcări, la poalele statuii (programul poate fi văzut la infowars.com), iar in partea stingă, jos, un mic demon, cu iniţialele PJ (le puteţi vedea in filmul meu, «Dark Secrets: Inside Bohemian Grove»).

* * *

Era un intuneric total, incit nu puteam vedea nici măcar malul celălalt al lacului. Mulţimi de lilieci zburau de jur-imprejur, iar deasupra apei plutea o ceaţă deasă. Era o atmosferă inspăimintătoare. La un moment dat, o imagine terifiantă mi-a provocat fiori de groază.


Din pădure au apărut, pe neaşteptate, 30 de «preoţi» imbrăcaţi in robe negre, cu feţe de morţi, pictate. Un bărbat imbrăcat gen Grim Reaper (stil macabru, simbolizind personificarea morţii, promovat de o formaţie heavy metal, cu acelaşi nume) tira o cuşcă, in care se afla un corp legat, pe care l-a aşezat intr-o barcă. Barca a dus acel trup legat pină in faţa Marelui Preot, care stătea la picioarele bufniţei, lingă scările circulare de la baza acesteia. Apoi, doi preoţi imbrăcaţi in negru au «spălat» trupul ce urma să fie sacrificat, după care l-au dus in faţa bufniţei. Ritualul era insoţit de o zguduitoare inregistrare audio. Cu urlete disperate, corpul cerea indurare pentru viaţa sa. Preoţii au refuzat şi l-au dus in faţa altarului. «Minunata Bufniţă» le-a spus să ardă trupul (ceremonie pe care au numit-o «inlăturarea grijilor»), care arăta ca o fiinţă umană, imbrăcată in negru. Deasupra altarului se afla o lampă mare din piatră, pe care au numit-o «flacăra eternă». Marele Preot a luat o torţă, pe care a aprins-o de la acea flacără. Trupul a cerut, din nou, indurare. Preotul a coborit cu multă dificultate, deoarece era atit de bătrin, incit de-abia mergea, şi a dat foc rugului. A spus că va citi semnele ce vor apărea in rămăşiţele focului, după o tradiţie ocultă. Corpul continua să zbiere de durere. Deodată, toate acele cruci pe care le văzuserăm de-a lungul malului, in timpul zilei, s-au aprins, cu flăcări mari. Aşadar, am fost martorul unui eveniment ca acela din pictura medievală a lui Hieronymus Bosch: Viziunea Iadului (cruci metalice arzind, preoţi in robe roşii şi negre, Marele Preot, in robă gri, cu o tiară roşie, un trup arzind şi strigind in dureri, statuia uriaşă a unei bufniţe cu coarne). Da, liderii mondiali se ocupă cu aceste activităţi! Era mai mult decit straniu tot ce se petrecea acolo. După ce s-a terminat ritualul, bărbaţii au ieşit din rinduri şi s-au indreptat către marele conac, inconjurat de copacii uriaşi.

Nu am avut nici o problemă la plecare. Am trecut exact prin faţa paznicilor şi am ajuns pe aleea principală, Bohemian Avenue. Este mult mai uşor să ieşi din Grove decit să intri, pentru că mulţi dintre aceşti lideri mondiali ies din tabăra de la Grove pentru a merge in micul orăşel Monte Rio. Femeile nu sint admise in Bohemian Grove, dar ei merg in baruri să petreacă impreună cu prostituate aduse din toată lumea, special pentru ei“.

Trebuie să subliniem, incă o dată, că investigaţiile privind activităţile Clubului la Bohemian Grove au fost blocate, printr-un „Act de Securitate Naţională“, incă din 1947, astfel incit faptele care se petrec aici sint imposibil de verificat.

Relatarea lui Alex Jones, prezentată mai sus, evidenţiază, la un moment dat, principala filozofie a Clubului Bohemian, atunci cind un bărbat dintre organizatorii de la Bohemian Grove ii spunea acestuia: „Nu vă agitaţi!... Grijile lumii nu sint pe umerii voştri!“. Este aceeaşi filozofie care apare in romanul concubinei bancherului Philippe Rothschild, evreica Ayn Rand, „Atlas Shrugged“ („Atlasul Nepăsării“), despre care insuşi părintele Bisericii Sataniste, Anton LaVey, spunea că i-a influenţat sistemul şi scrierile sataniste, precum cartea sa: „Nouă Declaraţii Satanice“, inspirată direct din „Atlas Shrugged“ („un veritabil manual llluminati“, „planul, pas cu pas, de preluare a controlului asupra intregii lumi, prin preluarea Statelor Unite“).

Pe umerii cui stau, insă, „grijile lumii“, din perspectiva conducătorilor Clubului Bohemian? Răspunsul este următorul: spiritele nevăzute ale lumii (demonii chiar, buni sau răi!), şi aceasta o dovedeşte sursa motto-ului „bohemienilor“ („Weaving Spiders Come Not Here“, plasată, de regulă, in jurul imaginii Bufniţei), adică piesa lui Shakespeare – „Visul unei nopţi de vară“ (actul 2, scena 2). Acţiunea piesei shakespeariene prezintă aventurile a două cupluri de indrăgostiţi din Atena şi a unui grup de actori, intr-o pădure luminată feeric de Lună, precum şi relaţiile care se creează intre aceştia şi duhurile şi spiriduşii care sălăşluiesc in pădure. Scenele arată că indrăgostiţii sint simple marionete ale duhurilor, iubirea dintre ei născindu-se prin puterea acestor duhuri de a jongla cu forţele supranaturale şi de a-i inrobi pe muritorii de rind. Concluzia firească este aceea că fiinţele superioare (duhurile, „spiriduşii“) controlează Universul, iar omul trebuie să se supună acestei realităţi.

Discuţiile şi relaţiile stabilite la Bohemian Grove influenţează intreaga Planetă. Este de notorietate faptul că „Proiectul Manhatan“ - realizarea primei bombe atomice - a fost demarat la Bohemian Grove, in 1943. Acolo se trag sforile pentru alegerile prezidenţiale din SUA, acolo se stabileşte evoluţia preţurilor, se fac tranzacţii şi se pun la cale războaie.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu