Dhammapada - Buddha

Capitolul 7 - Arhatul (cel care a atins Nirvana)

90. Nu mai exista suferinta pentru acela care a terminat calatoria si care a abandonat tristetea, care s-a eliberat pe sine insusi pe toate nivelurile si care si-a aruncat toate lanturile.

Buddha subliniaza caracteristica fundamentala practica a celui care a a ajuns la capatul drumului spiritual: absenta suferintei. Aceasta caracteristica slujeste deasemenea ca reper fundamental pe tot parcursul cautarii spirituale: in destule aspecte ne putem insela, ceea ce traim poate fi interpretat intr-un mod sau altul, dar suferinta constituie o veritabila piatra de incercare care ne ajuta sa verificam ceea ce am obtinut, ca si gradul nostru de puritate. Cuvintele, etichetele, oricat de pompoase ar fi ele, sunt palide indicii ale situatiei noastre, comparativ cu analiza gradului in care suferinta mai apare sau nu in fiinta noastra. Si chiar si in privinta oamenilor care nu au niciun fel de preocupari spirituale, daca se analizeaza motorul si piatra de incercare a vietii lor, aceasta nu este absenta bucuriilor sau placerilor ci prezenta suferintei, fiindca fiecare considera ca daca n-ar fi suferinta ei ar avea destule resurse si abilitati pentru a-si procura placerile pe care le doresc. Chiar si dintre oamenii cu pretentii spirituale care clameaza in fata celorlalti ca au atins diverse realizari, putem gasi destui care sufera din motive dintre cele mai banale, cum ar fi de exemplu acela ca unii oameni le pun la indoiala meritele. Cat de valororos este atunci ceea ce a realizat acel om daca un atat de marunt lucru ii produce suferinta? Insa dincolo de a-i analiza pe altii, acest criteriu este extrem de valoros pentru noi insine, permitandu-ne ca prin analiza sincera sa ne intrebam care sunt cauzele care inca ne mai provoaca suferinta, si astfel sa stim cu precizie unde in fiinta noastra trebuie sa actionam pentru a atinge perfectiunea.

Sintagma "a abandonat tristetea" face referire la situatia in care practicantul spiritual a eliminat din fiinta sa in totalitate toate energiile negative, facand astfel imposibila rezonanta sa cu acestea si avand ca rezultat imunitatea in fata raului si a suferintei asociate in mod indisolubil. Folosirea acestui cuvant , "abandon", subliniaza astfel ca este alegerea fiecaruia dintre noi daca sa rezonam cu fericirea sau cu tristetea: daca dorim, atunci prin libera noastra alegere ne putem agata si incarca cu energiile raului, dar daca dorim atunci noi putem inceta sa le mai caram dupa noi si le putem arunca inlocuindu-le cu energiile binelui si ale fericirii si astfel sa renuntam definitiv la suferinta.

Starea de libertate interioara a practicantului spiritual are multe conexiuni, si in principiu are la baza incetarea ignorantei fundamentale privind Existenta, prin trairea simpla, naturala si neingradita a Adevarului. Formularea "pe toate nivelurile" pune in evidenta faptul ca aceasta libertate interioara este dobandita de cautatorul spiritual in mod gradat. Astfel odata ce aspirantul spiritual dobandeste la inceputul practicii sale spirituale cunoasterea existentei energiilor subtile eterice, el capata astfel o anumita independenta fata de corpul sau fizic. Mai tarziu, odata ce el devine centrat in sufletul sau la nivelul corpurilor subtile superioare, el capata o independenta si o libertate marita fata de corpurile sale mai grosiere, caracterizate de un nivel mai scazut de "vibratie". Si cand cautatorul spiritual ajunge "centrat" pe un nivel transcendent al fiintei sale, el capata astfel in mod natural, de la sine, libertate si independenta interioara fata de manifestarile efemere situate ca si frecventa de vibratie sub acesta.

"Aruncarea lanturilor" de care pomeneste Buddha se refera la incetarea conditionarilor fiintei. Aceasta aruncare a lanturilor se obtine la modul fundamental prin inlaturarea ignorantei, si are drept rezultat "expulzarea" din fiinta practicantului a tuturor energiilor negative care "legau" omul de suferinta prin fenomenul rezonantei. Aceasta inlaturare a ignorantei nu se produce ca si cum am lua cu o caldare zoaiele si le-am da afara din fiinta noastra, ci este realizabila numai prin aducerea in fiinta noastra a energiilor binelui si ale fericirii, care ne vor purifica si ne vor face capabili sa traim Adevarul. Similar cu Arhimede care exclama "dati-mi un punct de sprijin si voi rasturna Pamantul!", cautatorul spiritual poate sa exclame (avand la baza acelasi fenomen arhetipal): "Bazandu-ma pe un punct de sprijin benefic (un focar benefic pe care sa-l amplific) voi elimina tot raul si suferinta aferenta din fiinta mea!".