Human Rights Without Frontiers cu ochii pe justiţia română în cazul Gregorian Bivolaru
În luna iunie cea mai importantă organizaţie care apără drepturile
omului, libertăţile religioase şi de credinţă: Human Rights Without
Frontiers (Drepturile Omului fără Frontiere) a inclus în newsletterul ei cazul profesorului de yoga Gregorian Bivolaru. Această menţiune vine ca o reacţie la sentinţa dată de Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie a României, pe 14 iunie 2013, privitoare la dl.
Gregorian Bivolaru. Aflat în atenţia organizaţiei de ceva vreme, cazul
dlui Bivolaru a ridicat mai multe semne de întrebare legate de sistemul
juridic din România, care este în continuare influenţat de aceleaşi
grupuri de interese.
Documentul, care vorbeşte de la sine pentru toţi
aceia cărora le pasă de justiţia şi de dreptatea din societatea noastră,
ar trebui să fie un semnal de alarmă: oare sistemul juridic din România
respectă standardele europene? Răspunsul este (din păcate) negativ
deocamdată. Faptele semnalate aici arată că felul în care a fost tratat
acest caz se apropie de fapt de modul în care fostul regim comunist
trata astfel de situaţii.
În acest context
reamintesc faptul că dl. Gregorian Bivolaru a primit azil politic în
Suedia în 2005, pe motiv că nu va avea parte de un proces corect în
România. Acest lucru a fost dovedit din plin de situaţia actuală.
Câte
voci mai trebuie să fie auzite până când aceste abuzuri să înceteze,
iar cei care au pus interesele personale deasupra principiilor unei
societăţi omeneşti normale să fie revocaţi din funcţiile de decizie şi
să fie aduşi în faţa justiţiei?
Dacă vrei să fii
de ajutor, trimite mai departe aceste documente, astfel încât toată
lumea să ştie ce se întâmplă acum, în România secolului XXI. Mulţumesc!
Puteţi citi
aici
reacţia unei alte organizaţii pentru apărarea drepturilor omului,
Soteria International, una dintre organizaţiile internaţionale care au
investigat constant şi care au adus în atenţia publicului internaţional
cazul domnului Bivolaru.
Iată newsletterul Human Rights Without Frontiers:
HUMAN RIGHTS WITHOUT FRONTIERS INT'L
ROMÂNIA
Şase ani de închisoare pentru Gregorian Bivolaru, fondatorul celei mai mari mişcări de yoga din România
17 iunie 2013
Redactor-şef: Willy Fautre
Human
Rights Without Frontiers, care a monitorizat activitatea de la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie din România în luna mai, solicită Comisiei
Europene să verifice respectarea legii în acest proces controversat şi
să îşi publice opinia în următorul raport al Mecanismului de Cooperare
şi Verificare asupra progresului României.
Comisia
Europeană şi-a exprimat deja, de două ori în ultimele 12 luni,
îngrijorarea legată de nerespectarea independenţei justiţiei.
HRWF
(17.06.2013) – După nouă ani de procese controversate, Gregorian
Bivolaru, faimosul disident politic închis de trei ori în timpul
regimului Ceauşescu şi fondatorul celei mai mari mişcări de yoga din
România, a fost condamnat pe 14 iunie 2013, de către Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie din România, la şase ani de închisoare. Condamnarea a
fost dată pentru acte sexuale cu un minor.
Acuzaţia
a fost formulată ca rezultat al unui atac fără precedent al poliţiei,
din 18 martie 2004, când 300 de poliţişti mascaţi şi înarmaţi din plin
au descins în 16 locuinţe private ale practicanţilor yoga.
Minora
în cauză (17 ani şi jumătate) a fost interogată timp de 13 ore şi a
fost forţată să scrie o declaraţie care a fost apoi folosită, fără
drept, ca şi plângere. În ciuda faptului că, apelând la ajutorul unui
avocat, ea şi-a retras declaraţiile în dimineaţa celei de-a doua zile,
cazul a fost îndreptat către proceduri judiciare ireversibile.
Cererea
ei a fost respinsă şi ea a fost târâtă prin tribunale timp de nouă ani,
folosită pe post de victimă în procesul împotriva domnului Bivolaru,
deşi ea a negat continuu că ar fi avut relaţii sexuale cu el.
La
ultima şedinţă de judecată, din data de 14 iunie 2013, a încercat din
nou să fie scoasă din acest caz, depunând o cerere de a da o nouă
declaraţie sub jurământ, susţinând că nu a avut niciodată relaţii
sexuale cu dl. Bivolaru, că nu a fost niciodată sedusă sau traficată de
el şi că nu face nicio plângere împotriva lui. Judecătorul a respins în
grabă cererea ei.
Bivolaru a fost declarat nevinovat în 2010 şi în 2011
Pe
23 aprilie 2010, în urma a numeroase proceduri judiciare, preşedintele
completului de judecată de la Tribunalul Sibiu (Secţia Penală), Daniela
Czika, a decis că Gregorian Bivolaru este nevinovat în cazul fiecărei
acuzaţii: act sexual cu un minor, trafic de persoane. Procuratura a
făcut apel, dar pe data de 14 martie 2011 Curtea de Apel din Alba Iulia a
respins ca „nefondat apelul formulat de Procuratură în legătură cu
decizia nr. 86/23.04.2013 a Tribunalului Sibiu – Secţia Penală, în
dosarul nr. 405/85/2005”.
În 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decide rejudecarea
Pe
12 aprilie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge decizia
Tribunalului Sibiu şi a Curţii de Apel Alba Iulia şi decide rejudecarea
de către completul format din judecătorii Ionuţ Matei, Ioana Bogdan şi
Cristina Rotaru. La nouă ani de la descinderi, cazul încă se mai judecă.
Pe
9 mai 2013, la instanţa supremă din Bucureşti s-a desfăşurat un nou
termen în procesul împotriva lui Gregorian Bivolaru, care a primit azil
politic în Suedia în 2005. Avocaţii lui Bivolaru au repetat solicitarea
urgentă ca acesta să fie audiat printr-o comisie rogatorie românească în
Suedia, unde Curtea Supremă de Justiţie din Stockholm a refuzat
extrădarea lui şi i-a oferit azil politic. HRWF Int'l a fost prezentă la
acel termen de judecată, despre care s-a anunţat oficial că tratează
acuzaţiile de trafic de persoane, şi nu de act sexual cu un minor.
Cinci
săptămâni mai târziu, Înalta Curte a renunţat să mai aştepte unda verde
de la Stockholm, acuzând autorităţile suedeze de „superficialitate şi
lipsă de seriozitate” şi a dat în grabă un verdict definitiv şi
irevocabil: 6 ani de închisoare.
Sistemul juridic din România, sub supravegherea Comisiei Europene
În
iulie 2012, Comisia Europeană a publicat raportul periodic asupra
progresului României, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
La acel moment, s-au ridicat semne de întrebare consistente în legătură
cu modul în care se face justiţie şi cu independenţa sistemului juridic
în România. Comisia executivă a UE a declarat că este îngrijorată în
mod special de „manipulările care afectează instituţii şi membri ai
sistemului juridic şi care au un impact considerabil asupra societăţii
ca întreg”.
Comisia a făcut apoi mai multe
recomandări României şi a indicat de asemenea că, şase luni mai târziu,
va realiza un raport despre modul în care recomandările au fost puse în
practică.
În raportul care a urmat, adoptat pe
30 ianuarie 2013, Comisia a conchis că România a implementat doar câteva
dintre recomandările sale, şi nu pe toate.
Comisia
a subliniat din nou că nerespectarea independenţei justiţiei şi
instabilitatea instituţiilor judiciare rămân o sursă de îngrijorare.
Următorul raport se află în pregătire.
HRWF INT'L
va
publica în curând raportul asupra misiunii sale de a descoperi faptele
în România, între 8 şi 16 mai 2013. Cei care sunt interesaţi de acest
raport sunt rugaţi să trimită un email la
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu