MISA aniversează 24 de ani de activitate fructuoasă

de Monica Dascălu

În luna ianuarie 2014, Asociaţia MISA împlineşte 24 de ani de existenţă. De la fondarea sa şi până acum, această asociaţie care are şi în prezent numai 20 de membri a generat o mişcare spirituală de mari proporţii, care nu are niciun echivalent în societatea românească şi a pus bazele celei mai mari şcoli de yoga din Europa.

Principalul fondator şi totodată mentorul spiritual al acestei şcoli este profesorul de yoga Gregorian Bivolaru. El a început să predea yoga în Bucureşti, în 1978, în timpul comunismului. În perioada 1982-1989 yoga a fost declarată ilegală în România. Cei care practicau yoga şi mai ales instructorii yoga au avut foarte mult de suferit în acea perioadă. Gregorian Bivolaru a fost persecutat din motive politice (pentru că practica şi preda yoga), persecuţii care au culminat cu întemniţarea sa în mod abuziv. Mai mult, în anul 1989 a fost internat forţat la spitalul psihiatric Poiana Mare. Revoluţia din 1989 a fost privită de yoghini ca o intervenţie salutară care marca sfârşitul persecuţiilor la care au fost supuşi. Gregorian Bivolaru a fost eliberat de la Poiana Mare în decembrie 1989. Implicit, yoghinii au considerat că Ordonanţa din 1982 nu mai era în vigoare şi că yoga a reintrat în legalitate în România. Privitor la toate condamnările sale din timpul regimului comunist, Gregorian Bivolaru a dat în judecată statul român şi a obţinut un verdict definitiv care recunoaşte natura politică a persecuţiilor la adresa sa, prin urmare lipsa de temei legal a tuturor acuzaţiilor şi condamnărilor din perioada comunistă.

Imediat după aşa-zisa revoluţie din decembrie 1989, mai precis în ianuarie 1990, s-a înfiinţat asociaţia MISA (Mişcarea de Integrare Spirituală în Absolut). Aceasta a reunit de la bun început practicanţii de yoga din jurul lui Gregorian Bivolaru, care au avut cel mai mult de suferit în perioada comunistă. Principalul obiectiv al acestei asociaţii non-profit a fost şi a rămas până în prezent promovarea practicii yoga, prin cursuri practice şi publicaţii de specialitate.

Acronimul MISA vine de la Mişcarea de Integrare Spirituală în Absolut, denumire propusă de Gregorian Bivolaru. Statutul asociaţiei MISA face referire la  promovarea spiritualităţii, organizarea unor cursuri, dar şi a altor evenimente, publicarea de materiale care să contribuie la ridicarea generală a nivelului spiritual al oamenilor acestei ţări.

Încă din ianuarie 1990, Gregorian Bivolaru şi unii cursanţi yoga avansaţi au început să ţină conferinţe şi cursuri de yoga. În Bucureşti, conferinţele aveau loc săptămânal la Casa de Cultură a Studenţilor Grigore Preoteasa, cu săli întotdeauna arhipline. Curând au demarat şi cursurile, la casa de cultură Mihai Eminescu şi la sala de sport a Universităţii Bucureşti, iar apoi au demarat mai multe grupe „pentru studenţi”. Mii de oameni s-au înscris la yoga în acele prime luni.
 

Conferinţele de yoga din anii ’90 abordau subiecte destul de avansate din punct de vedere yoghin, precum tratatul yoga fundamental al lui Patanjali (Yoga Sutra) şi comentarii ale acestui text, practica meditaţiei yoghine, dar şi subiecte mai accesibile publicului larg: yoga şi creştinismul, fragmente din lucrările marelui yoghin Yogananda, clarviziunea, dedublarea, profeţiile lui Sundar Singh. Exista o atmosferă plină de entuziasm atât în jurul acestor conferinţe, cât şi al cursurilor. Gregorian Bivolaru a fost invitat să publice articole în diverse reviste, subiectele abordate fiind din domeniul practicii yoga, dar şi al tantrismului. Atât el cât şi alţi instructori yoga au fost invitaţi la diferite emisiuni la radio, audienţa şi răspunsul entuziast al publicului fiind ieşite din comun în comparaţie cu alte subiecte abordate. După numai doi ani, presa estima că numărul cursanţilor yoga a depăşit 10.000.

Continuitatea, amploarea şi dinamismul acţiunilor spirituale şi evenimentelor organizate de şcoala de yoga MISA (şi chiar şi a celor similare, organizate de şcolile similare deschise în străinătate de instructori formaţi în cadrul şcolii MISA) gravitează în jurul personalităţii extrem de puternice a lui Gregorian Bivolaru.
 

Chiar şi în prezent, când el trăieşte în Suedia, unde beneficiază de azil politic, ca urmare a persecuţiilor la care a fost supus în România în actualul regim, Gregorian Bivolaru este indiscutabil personalitatea cea mai proeminentă a mişcării yoghine. Istoricul acestei şcoli este, dintr-un anumit punct de vedere, determinat de activitatea sa prolifică şi neobosită de promovare a valorilor yoghine.

Mişcarea spirituală a yoghinilor cuprinde laolaltă zeci de mii de oameni care învaţă yoga, urmează cursuri de yoga şi practică yoga, fără a-i organiza în vreun fel sau a-i include într-un cadru asociativ instituţional. Cele două elemente definitorii pentru acest grup spiritual de mari dimensiuni sunt deopotrivă unitatea şi eterogenitatea. Având în vedere imposibilitatea încadrării formale a acestui veritabil fenomen social, presa şi autorităţile se referă la tot acest grup al yoghinilor şi la ansamblul cursurilor de yoga cu denumirea de MISA.
 

Şcoala de yoga MISA este o mişcare spirituală ori prin aceasta nu are un echivalent în termeni instituţionali clasici; ca şcoală de yoga, este un grup eterogen de persoane care au în comun faptul că practică yoga şi urmează cursurile de yoga. Majoritatea acestor cursanţi yoga aderă, prin proprie convingere, la unele principii etice, morale şi spirituale promovate în cadrul cursurilor de yoga, ceea ce îi face să aibă unele obiceiuri şi credinţe comune (alimentaţia lacto-vegetariană este cel mai bun exemplu în acest sens). Printre aceste obiceiuri, în cazul unor cursanţi, se numără şi acela de a-şi petrece vacanţa în taberele yoghine de la Herculane şi Costineşti, de a participa la meditaţiile în spirală organizate periodic sau la diferite conferinţe cu tematică spirituală.

Oameni foarte diferiţi din toate colţurile lumii ajung astfel să se cunoască şi chiar să se împrietenească datorită pasiunii comune pentru yoga şi spiritualitate şi a preocupărilor în diferite domenii mai puţin obişnuite (ezoterism, artă iniţiatică, free energy, extratereştri…). Comuniunea bazată pe aspiraţii spirituale şi preocupări comune în domeniul spiritual este responsabilă de uimitoarea unitate a acestui grup; pe de altă parte, coeziunea care conferă unitate nu are, în mod necesar, un rol de uniformizare – grupul yoghinilor este, mai degrabă, uimitor de eterogen.
 

 

Pe măsură ce timpul a trecut şi Şcoala de Yoga care a „crescut” în jurul MISA a ajuns să aibă tot mai mulţi simpatizanţi şi cursanţi, a devenit tot mai vizibil şi faptul că MISA a început să fie deranjantă pentru anumite cercuri ale puterii. Acţiunile îndreptate împotriva MISA au avut de-a lungul timpului o asemenea amploare, încât fenomenul este dificil de explicat, mai ales pentru cel care îl cunoaşte cu adevărat: pentru că nimic din activitatea MISA nu justifică toate acuzaţiile care se aduc acestei mişcări. În esenţă, nişte oameni care îşi clădesc o viaţă pe baza unor principii precum non-violenţa, sunt acuzaţi de agresivitate. Aceşti oameni care adoptă un regim vegetarian şi ţin numeroase cure de dezintoxicare şi purificare sunt acuzaţi de consum de droguri. Tot ei, care duc o viaţă deosebit de austeră în comparaţie cu stilul de viaţă promovat în epoca noastră, sunt acuzaţi că s-ar îmbogăţi prin afaceri dubioase. Şi, în special, yoghinii care promovează şi îşi impun o viziune transfiguratoare asupra sexualităţii, excluzând sexul sportiv şi „întâmplător”, spre deosebire de ce e la modă acum, sunt acuzaţi de „orgii sexuale” şi „sex în grup”. Iată de ce afirmăm că această campanie este în esenţă inexplicabilă logic, inconsistenţa dintre fapte şi imaginea creată este atât de mare încât trebuie să existe o altă motivaţie, ascunsă, şi foarte multe interese despre care publicului nu i se spune nimic!
 

Activitatea Şcolii de yoga ne apare, atunci când este prezentată de sine stătător, ca un foarte mare succes. Ne putem întreba cui, sau datorită căror aspecte, se datorează acest foarte mare succes. Cunoscând foarte bine mişcarea şi oamenii care o alcătuiesc, ne permitem să oferim un răspuns: succesul Şcolii de yoga MISA se datorează în primul rând calităţii cursurilor, dar şi practicii yoga de calitate a celor care s-au transformat prin yoga şi au devenit astfel nişte oameni cu deosebite calităţi. Mai ales, succesul acestei Şcoli se datorează eforturilor continue ale lui Gregorian Bivolaru, care pare să înţeleagă cel mai bine faptul că „în practica yoga nu există stagnare, ci regres” – şi astfel oferă permanent noi şi noi imbolduri practicanţilor yoga: sub formă de activităţi, iniţieri, conferinţe etc. Personalitatea lui a jucat de asemenea un rol polarizant pentru întreaga mişcare, conferindu-i unitate, cu toată constituţia ei eterogenă. Coeziunea grupului este un alt factor generator de succes (care, pe de altă parte, îi înspăimântă pe „duşmanii” mişcării).
 

Dacă analizăm activitatea MISA în paralel cu tot ceea ce s-a făcut pentru împiedicarea, dezbinarea, distrugerea, discreditarea ei, atunci succesul Şcolii de yoga MISA ne apare ca fiind cu atât mai extraordinar. Mai mult, analizând dimensiunea forţelor puse în joc împotriva mişcării yoghine, chiar simpla ei supravieţuire ar putea fi considerată un miracol. De aceea ne putem permite să afirmăm că dezvoltarea continuă a şcolii, succesul pe care îl are şi acum, în ciuda tuturor factorilor potrivnici, este de domeniul miraculosului şi certifică faptul că orientarea acestei şcoli este eminamente benefică, divin integrată.

Citiţi şi:
Miracole care să îi convingă în sfârşit pe cei sceptici. Dumnezeu ne face semn
Misiunea spirituală a ROMÂNIEI