Gregorian Bivolaru - persecutat, detinut politic si incarcerat abuziv in sistemul psihiatric comunist

"Fără a se număra printre contestatarii deschişi ai comunismului, Gregorian Bivolaru rămâne unul dintre rezistenţii cei mai consecvenţi, cei mai implacabili, ai acestui regim. Dacă judecăm oamenii în raport cu caracterul de care dau dovadă, Bivolaru constituie una dintre rarele excepţii, într-o mare de slăbiciune umană. Având în vedere traiectoria vieţii sale, seria sacadată de imprecaţii adresate de cluburi de oportunişti, dar şi de oameni de cea mai bună calitate – am citat! – unei persoane atât de aparte este uluitoare. Cuvintele dispreţuitoare la adresa lui Gregorian Bivolaru pun în discuţie interesul pentru complexitatea fiinţei umane al celor care astăzi au acces la opina publică. Dau măsura completei lipse de relevanţă pe care îl are caracterul în societatea românească. Este, fără doar şi poate, o măsură a cruzimii acestei societăţi. Căci a accepta ca Gregorian Bivolaru să devină vânatul instituţiilor şi opiniei publice setoase de ţapi ispăşitori, după ce fusese victimă a represiunii securiste, în cazul lui sângeroase la propriu, constituie o nedreptate uriaşă. Rămâne o ruşine fără seamăn ca astăzi societatea românească să fi devenit solidară cu torţionarii care-i zdrobeau trupul înainte de 1989. În loc să-i caute pe călăii lui şi ai colegilor lui, foşti procurori şi securişti ascunşi în instituţiile care prigonesc astăzi MISA, pentru a-i deconspira, cititorii şi telespectatorii aplaudă scenariu călăilor, repetat cu insistenţă aproape 15 ani."
Gabriel Andreescu - Revista „ALTITUDINI. CULTURĂ & SOCIETATE”, nr.1

De lungul celor 17 ani de la revolutie incoace, Gregorian Bivolaru a fost descris intr-un mod cat mai abject cu putinta de catre presa avida de senzationalul murdar sau aflata sub mercenariat securist ori masonic: infractor de drept comun, condamnat pentru raspandire de materiale pornografice, bolnav psihic, obsedat sexual, etc. Putini ziaristi sunt cei care au urmarit sa se documenteze intr-un mod profesionist in acest caz, ceilalti preferand sa preia pe nemestecate asa zise documente "incriminatoare" scurse in mod selectiv din dosarul de securitate al domnului Gregorian Bivolaru, si bagate sub nasul presei de catre persoane "binevoitoare". In numeroase cazuri ziaristii au denaturat adevarul faptelor pentru ca anumite amanunte sa nu dea de gandit oamenilor inteligenti, capabili sa descopere dedesubturile manipularilor realizate.

De exemplu pentru a-i fabrica o aura de infractor marunt, in unele articole calomniatoare, presa a scris ca Gregorian Bivolaru ar fi evadat in anul 1984 din sediul unei sectii de militie datorita neatentiei celor care il pazeau, in timp ce realitatea este ca el se afla in detentie in arestul Securitatii din Rahova, si orice om inteligent si-ar fi dat seama ca de atentia Securitatii nu puteau sa se "bucure" persoane incriminate doar pentru detinere de materiale obscene, ori practicare fara drept a unei profesii. In plus un om inteligent sesizeaza imediat ciudatenia faptului ca Gregorian Bivolaru a fost condamnat pentru evadare din arest insa ulterior nu a mai fost condamnat pentru presupusa infractiune initiala.

Desi dosarul de urmarire al lui Gregorian Bivolaru continua sa ramana ascuns in arhivele Securitatii, o parte din adevar a razbatut insa din dosarul Meditatiei Transcedentale. Gregorian Bivolaru realizase "o lucrare in 2 volume de «Tantra Yoga», la care mai are de adaugat materiale foto si desene explicative, urmand ca - dupa definitivare - s-o scoata in strainatate", unde "sus-numitul are sisteme de legatura cu fosti membri ai «Meditatiei Transcedentale», plecati din tara dupa anul 1982 si stabiliti in diferite tari occidentale, de la care primeste literatura si alte materiale cu caracter nociv, pe cai ilegale". Cei care au prins vremurile comuniste stiu ce acuzatie grava era cea de a fi avut legaturi cu persoane din Occident si ca aceasta era urmata automat de anchete ale securitatii. Sa precizam si ca orice scriere care nu continea ceva din doctrina comunisto-ceausista era considerata potential nociva, iar scrierile spirituale erau adevarate amenintari "de natura sa anihileze influenta educativa a culturii si stiintei".

Din acelasi dosar aflam cum era rezolvata problema persoanelor incomode regimului si inclusiv a lui Gregorian Bivolaru: punerea sub acuzare pentru fapte de drept comun! Astfel desi securitatea constata ca "din exploatarea mijloacelor speciale, precum si prin dirijarea unor surse care se afla in anturajul sau apropiat, s-a stabilit ca Bivolaru Gregorian provoaca unele legaturi ale sale la discutii cu un profund caracter dusmanos la adresa oranduirii sociale din tara noastra", nota de analiza pe linia "gruparilor anarhice" MT recomanda ca "in cazul numitilor Bivolaru Gregorian, Mirtz Eugen si Catrina Nicolae, impreuna cu organele de militie si procuratura, se va actiona pentru documentarea unor activitati si fapte de drept comun, in vederea trimiterii acestora in justitie", "pentru a pune capăt acestor activităţi şi a degreva organele de securitate de răspundere".

Un alt aspect mai putin cunoscut al abuzurilor regimului comunist impotriva lui Gregorian Bivolaru este incarcerarea si incercarea de anihilare psihiatrica. Doctorul I.C.Cucu, autorul lucrarii extrem de bine documentate, PSIHIATRIA SUB DICTATURA - O CARTE ALBA A PSIHIATRIEI COMUNISTE ROMÂNESTI, releva ca in tarile comuniste abuzul psihiatric "a fost organizat de catre stat care, prin aceasta, a devenit o adevarata “organizatie criminala”, implicand functionari oficiali (activisti de partid, medici in calitate oficiala, organele represive ale statului, inclusiv Magistratura). O asemenea crima organizata de catre stat nu a mai fost cunoscuta in istoria umanitatii". Pe de alta parte autorul arata si ca "psihiatrii romani nu au avut acces la literatura de specialitate occidentala si s-au instruit numai dupa manualele de psihiatrie din tara, toate editate de tartorii psihiatriei totalitare si dupa indicatii "programatice" ale directorilor sau profesorilor. Din aceste motive, diagnosticul psihiatric in practica a devenit o adevarata farsa simplista si usor de indeplinit".

In cadrul lucrarii mai sus amintite am identificat cateva detalii despre cazul domnului Gregorian Bivolaru:

• 21. G.B., muncitor necalificat din Bucureşti. În 1977 este supus unor condamnări juridice succesive pentru comportament antisocial şi perseverarea în acest comportament. În 1987 i se reproşează că, în colaborare cu alţi tineri, a săvârşit infracţiunea de "difuzare fără autorizaţie a unor imprimate destinate a fi folosite ca mijloc de informare publică", precum şi "răspândirea de materiale obscene", procurare de benzi magnetice, casete video, publicaţii cu caracter mistic, obscurantist care s-au multiplicat la xerox şi dactilo. De asemenea, acuzaţia mai pretinde că "a urmărit satisfacerea aberaţiilor sexuale cu manifestări tipice a unei personalităţi dizarmonice, cu preocupări obsesive în probleme de sexualitate". Pe 23 iunie 1989 este din nou arestat pentru difuzare de materiale obscene.
  Pentru a pune capăt acestor activităţi şi a degreva organele de securitate de răspundere, pe 4 august 1989, G.B. este încadrat în art. 114 c.p., prin sentinţa Tribunalului sect.1 Bucureşti, recursul fiindu-i respins. Pe 8 august 1989 este internat la spitalul penitenciarului Jilava cu diagnosticul de dezvoltare paranoidă a personalităţii cu elemente obsesivo-fobice, psihopatie schizoidă, iar pe 15 august se face o nouă expertiză cu acelaşi diagnostic. Având în vedere antecedentele infracţionale, comisia consideră că "sus-numitul prezintă un grad mare de periculozitate, fapt pentru care se apreciază că discernământul este pierdut în raport cu fapta pentru care este cercetat şi se recomandă aplicarea măsurilor medicale, prevăzute în art. 114 c.p". Ca urmare, este scos din detenţie şi trimis la Spitalul Poiana Mare, de unde, după revoluţie, este urgent externat (pe 30 decembrie 1989) Din relatările medicului curant, în cursul internării, comportamentul pacientului a fost perfect adaptat situaţiei şi a primit doar un tratament minim (cu excepţia ES la început). Diagnosticul pus de comisie nu se confirmă şi după revoluţie este declarat sănătos.

Incarcerarea psihiatrica abuziva este confirmata ulterior si de catre dr. Leonard Hriscu, doctor in Spitalul Poiana Mare, care si-a pus slujba si libertatea in pericol, refuzand sa ii dea lui Gregorian Bivolaru medicatia ce l-ar fi putut distruge (vezi marturia sa video in filmul “Cine se teme de Gregorian Bivolaru?”).

Iata deci doar cateva amanunte extrem de semnificative, din surse independente, pe care presa a preferat sa le ignore cu buna stiinta timp de mai multi ani in cadrul campaniei bine orchestrate impotriva lui Gregorian Bivolaru si a discipolilor sai. Campanie ce poate a fost condusa chiar de catre cei care i-au avut pe yoghini in obiectivul securitatii inainte de 1989, si care dupa 1989 au cam ramas in aceleasi functii din serviciile secrete, in cazul in care nu au fost cumva chiar avansati. Concluziile le trageti si singuri.