Copiii - victime ale masinii mediatice de spalat creiere

Lumea virtuala este una total noua si prin excelenta diferita, fantasmagorica, si poate ajunge sa o inlocuiasca treptat pe cea reala. Efectele televiziunii sau a jocurilor video asupra mintii umane sunt dezastroase mai ales pana la 15 ani. Urmariti un documentar realizat de o televiziune din Rusia pe aceasta tema.

Cum distruge societatea de consum copilăria?
Transformaţi prematur în consumatori, copiii cad pradă depresiei şi complexului de inferioritate. Experţii avertizează că societatea de consum distruge copilăria.

„Mamă, vreau şi eu jocul ăsta! Toţi copiii îl au!“. „Îmi cumperi şi mie un mobil cu cameră foto şi mp3 player? E cu reducere!“. Mai toţi copiii şi adolescenţii îşi trag de mânecă părinţii, încercând să-i convingă să le cumpere ceva la modă, iar aceştia rezistă cu greu în faţa valului de cereri născute încă din faza copilăriei. Mulţi recunosc că au cedat la presiunile copiilor.

Copilăria toxică
Expuşi de la vârste fragede la bombardamentul informaţional şi la mesajele comerciale, copiii înţeleg mult mai uşor tehnologia de comunicare şi interacţionează unii cu alţii într-o lume virtuală care are puţine frontiere. Influenţate de reclame, de modă şi de stilurile de viaţă promovate de media şi propagate de anturaj, noile generaţii se încolonează involuntar în tendinţele de consum, iar copilă ria de astăzi are tot mai puţine puncte comune cu universul în care se formau copiii în urmă cu două decenii.

Specialiştii atrag atenţia că asistăm la o comercializare a copilăriei, la transformarea copiilor în consumatori şi, în ultimă instanţă, la maturizarea precoce a celor mici, cu efecte catastrofale asupra echilibrului lor psihic. Sociologii au declarat copilă ria „în pericol“ (sondaj UNICEF, 2005), „toxică“ (Palmer, 2006) sau „pe cale de dispariţie“ (Postman, 1994). „Fenomenul de globalizare a capitalului, a producţiei de bunuri şi servicii, a condus şi la o globalizare a consumului, la universalizarea unor comportamente consumeriste. România se confruntă cu acest fenomen de câţiva ani buni, în pofida faptului că puterea de cumpărare a românului e mult mai scăzută decât în societatea occidentală“, spune sociologul Hanibal Dumitraş cu.

Sub influenţa reclamelor şi a modelelor societăţii de consum, mulţi copii şi adolescenţi se transformă în consumatori obsedaţi să posede, dependenţi de bani şi de puterea volatilă pe care aceştia le-o asigură. Invadată de mercantilism, copilăria îşi pierde conţinutul şi e dominată de egoism, complexe şi de nefericire.

„Societatea de consum gonflează producţia, inducând în mentalul colectiv ideea că prosperitatea şi accesul la resurse sunt posibile pentru oricine. Este o idee cu efect sedativ care dezarticulează, frânează capacităţile critice ale individului, îi invadează con- ştiinţa aidoma unui drog, creându-i dependenţă. În acest joc al dependenţei faţă de consum intră şi veriga cea mai slabă, care este copilul. Decizia de a cumpăra, de a intra în posesia obiectului proiectat de publicitate devine în cazul unui copil cu atât mai mult de neoprit, compulsivă“, explică Hanibal Dumitraşcu.

Trăind pentru a avea
Un studiu britanic despre copilăria modernă, „Good Childhood Inquiry“, realizat de The Children’s Society, confirmă că dorinţa copiilor de a avea mereu haine la modă şi cele mai noi jocuri de computer îi face pe aceştia să se simtă nefericiţi. Simptomele de depresie, anxietate şi alte tulburări psihice manifestate în faza copilăriei s-au înmulţit în ultimele două decenii, în prezent unul din zece copii înregistrând astfel de efecte, se arată în raportul publicat pe 26 februarie.

Un rol determinant în atragerea copiilor şi tinerilor spre consum îl au reclamele TV. „Studiile arată că fiecare copil este expus anual la 40.000 de reclame comerciale. Modul în care ele sunt realizate le fac foarte atractive pentru copii şi evită prezentarea de informaţii despre produs. Ele utilizează sunete şi imagini care se schimbă rapid, efecte audiovizuale care atrag atenţia copiilor. De asemenea, se centrează pe prezentarea unei dispoziţii emo- ţionale plăcute (bucurie, distracţie) şi evită orice conţinut care implică luarea unei decizii raţionale“, explică Bogdana Bursuc, psiholog la Behaviour Center.

Însă nu toate reclamele se adresează direct copiilor. Consumul este impus în viaţa copiilor şi de standardul modern de viaţă, de globalizarea şi de concurenţa dintre producători, care oferă o multitudine de oportunităţi. Suntem înconjuraţ i de televizoare LCD şi plasme, de computere şi telefoane de ultimă generaţie, iar copiii cresc în această realitate şi se adaptează la tendinţele de consum ale societăţii.

„Factorii care contribuie la transformarea copiilor în consumatori sunt reprezentaţi de un număr enorm de imagini, de mesaje care le induc acest comportament“, explică Hanibal Dumitraşcu. Sociologul menţionează, de asemenea, fragilitatea personalităţii copiilor şi, „nu în ultimul rând, indiferenţa noastră, faptul că nu ne implicăm suficient în educarea lor“.

Răspândirea noilor tehnologii, globalizarea care presează continuu asupra preţurilor, determinând ieftinirea produselor de larg consum, îmbună tăţirea nivelului de trai din multe familii şi impactul consumului asupra adulţilor au efecte negative asupra copiilor şi tinerilor. Astăzi, ei primesc mai mult şi vor mai mult, pentru a ţine pasul cu moda sau cu standardele anturajului. Vor haine de firmă, telefoane de ultimă generaţie, cele mai noi jocuri pe calculator şi mai mulţi bani de buzunar.

„Copiii de astăzi şi viitorii adulţi sunt mai predispuşi la astfel de probleme emoţionale, iar explicaţia ţine de mai multe variabile implicate. Valorile socio-culturale se schimbă, iar acest lucru afectează în mod nesănătos imaginea de sine, percepţia că propria persoană este valoroasă în sine. În mod frecvent, în ultimul timp oamenii sunt valorizaţi de către ceilalţi după o serie de indicatori externi: bunurile pe care le au, modul în care se îmbracă, alegerile pe care le fac“, explică Bogdana Bursuc.

Ea spune că, observând adulţii, copiii învaţă lucrurile care sunt valoroase şi le integrează şi ei în viaţa lor: „De multe ori, şi ei sunt valorizaţi pentru astfel de lucruri externe, care nu ţin de propria lor persoană, ci de faptul că au ceva sau că au procedat într-un anume fel“.

În opinia psihologului, dependenţ a valorii propriei persoane de lucruri externe şi lipsa sentimentului de valoare personală în sine, independent de aceste lucruri, fac copiii mai vulnerabili la probleme de sănătate emoţională: „Această problemă este un efect, în parte, al comercializării şi globalizării, care ne învaţă alte valori“. [..]

Articol aparut in Evenimentul Zilei.