Abuzurile flagrante ale judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în procesul lui Gregorian Bivolaru - videoclip

Doi judecători din completul ICCJ ce rejudecă dosarul înscenat profesorului de yoga Gregorian Bivolaru au fost recuzaţi, la termenul de joi – 7 iunie 2012, de avocaţi, deoarece s-au antepronunţat în acest caz.

Apărătorii profesorului de yoga Gregorian Bivolaru au solicitat recuzarea preşedintelui completului, Ionuţ Matei, şi a judecătoarei Cristina Rotaru, pe motiv că aceştia s-au antepronunţat atunci când au hotărât să reţină dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), în vederea rejudecării în calea de atac a recursului.

Avocatul Tiberiu Bărbăcioru a explicat că, în opinia sa, nu este posibil ca, după două decizii de achitare date de instanţele inferioare, în ultima fază a procesului penal, respectiv cea a recursului, instanţa să anuleze hotărârile anterioare de achitare şi să decidă rejudecarea la instanţa de recurs, în loc să trimită dosarul, în vederea rejudecării, instanţelor inferioare, în speţă fie la fond, Tribunalului, fie în calea apelului, la Curtea de Apel. Avocatul a mai arătat că decizia de rejudecare a întregului caz la instanţa supremă, luată de completul de trei judecători al ICCJ, denotă o antepronunţare a acestora cu privire la verdictul ce urmează să fie dat. Totodată cei trei magistraţi nu au stabilit, prin decizia de casare a celor două hotărâri de achitare, limitele în care să se rejudece cazul. Avocatul a explicat că judecătorii trebuiau să precizeze, în respectiva decizie, ce probe doresc să fie readministrate la rejudecare, lucru pe care magistraţii nu l-au făcut.

La termenul de joi al procesului, din completul de judecată a lipsit judecătoarea Ioana Bogdan, iar înlocuitoarea acesteia judecătoarea Leontina Cişmaşiu a făcut cerere de abţinere, pe motiv că în trecut, în perioada cât a fost procuror, a făcut acte de cercetare conexe acestei cauze.

Deşi recuzată, instanţa de judecată a stabilit în mod ilegal un nou termen de judecată pentru 11 iunie 2012, de unde rezultă ca judecătorii ştiu deja că datorită intervenţiilor oculte solicitarea recuzării lor va fi respinsă. În mod normal din momentul înaintării cererii de recuzare şi până la judecarea acestei cereri de către un alt complet, judecătorii trebuie să se abţină să mai facă orice act în acel dosar. După soluţionarea cererii, indiferent dacă ea este admisă sau respinsă, dosarul este trimis apoi la registratura unde se dă termenul urmator.

Menţionăm că judecatorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ionuţ Matei, Ioana Bogdan şi Cristina Rotaru şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă în repetate rânduri prin urmatoarele actiuni:

• Judecătorii au casat deciziile de achitare din alte motive decat cele invocate de Parchet în formularea recursului, deşi judecarea unui recurs prevede analiza motivelor pentru care o parte din proces exercita această cale de atac. Ei nici măcar nu s-au pronunţat pe motivele invocate de Parchet şi nici nu au pus în discuţia partilor, asa cum cere legea, noile motivele pe care le-au avut în vedere.
• Deşi judecătorii şi-au exprimat o evidentă opinie împotriva lui Gregorian Bivolaru prin enumerarea motivelor de anulare a deciziilor de achitare (altele decât cele invocate de Parchet), au început acum tot ei să rejudece respectivul dosar.
• Judecătorii au audiat presupusa parte vătămată (Mădălina Dumitru), deşi legea prevede ca pe parcursul judecării recursului, cu excepţia audierii acuzatului nu pot fi administrate alte probe.
• Din motivarea deciziei de casare lipsesc elemente juridice obligatorii, despre care se pronunţasera deja judecatorii de la Sibiu şi Cluj, şi care trebuiau lămurite dacă rămân sau nu valabile (încetarea procesului penal, prescripţia, etc).
• Refuzul probelor solicitate de apărare în legătură cu depunerea de către Parchet, la ultimul termen de judecată a recursului, din 23 februarie 2012, a două mandate de interceptare a convorbirilor (după ce timp de 8 ani instanţele independente au solicitat declasificarea şi depunerea acestora) a condus la imposibilitatea ca acuzatul sa îsi faca apărarea şi sa discute această probă în contradictoriu, încălcându-i-se în mod grav dreptul la un proces echitabil apărat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
• Alt abuz a fost refuzul magistraţilor din complet de a pronunţa hotărârea în şedinţă publică. Dispozitiile art. 310. C.p.p. prevăd că: “Hotărârea se pronunţă în şedinţă publică de către preşedintele completului de judecată asistat de grefier.” Deşi au fost anunţaţi în repetate rânduri că anunţul public al deciziei lor este aşteptat, cei 3 membri ai completului au părăsit clădirea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în jurul orei 2 noaptea, fără a-şi fi îndeplinit obligaţia legală şi expresă de a efectua pronunţarea Decizei nr. 1131/ 12.04.2012 în şedinţă publică! Întrebat de către una dintre persoanele care aşteptau alături de avocaţi “De ce nu are loc pronunţarea în şedinţă publică în dosarul “Bivolaru”?”, dl. Ionuţ Matei a răspuns că nu se va face pronunţarea în şedinţă publică şi după aceea a părăsit clădirea. Cu toate acestea, în mod paradoxal, fără să fi avut loc pronunţarea publică, ştiri despre soluţia din dosarul „Bivolaru” au fost vehiculate încă din timpul serii pe principalele canale de stiri de televiziune, începând cu ora 21.00. Cu alte cuvinte, acuzatul, avocaţii şi celelalte părţi au aflat în mod informal, de la televizor, soluţia în dosarul în care e judecat, în timp ce jurnaliştii au fost informaţi pe căi oculte de către reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Refuzul explicit al membrilor completului de a face pronunţarea în şedinţă publică în Dosarul nr. 405/85/2005 reprezintă o deosebit de gravă abatere disciplinară, o încălcarea flagrantă a prevederilor codului de procedură penală, precum şi un comportament inacceptabil, plin de dispreţ faţă de actul de justiţie, faţă de avocaţi, faţă de părţile din dosar şi faţă de publicul interesat de soluţia dată în cauză, toţi aşteptând peste 12 ore ca aceştia să-şi îndeplinească îndatoririle de serviciu.
• Cei 3 judecători au amânat repetat în mod nejustificat pronunţarea în Dosarul nr. 405/85/2005. După dezbaterea recursului din data de 23.03.2012, pronunţarea fost amânată pentru data de 8.03.2012, apoi au urmat alte 3 amânări pentru datele de 21.03.2012, 29.03.2012 şi 12.04.2012, decizia fiind dată după un interval de 49 de zile deşi legislaţia prevede că “Pentru motive temeinice, deliberarea şi pronunţarea pot fi amânate cel mult 15 zile”. Aceste amânări abuzive sunt cu atât mai suspecte, având în vedere decizia celor 3 membri ai completului de casare cu reţinere spre rejudecare chiar de către acelaşi complet, decizie ce putea fi pronunţată în termenul legal.
• De asemenea, membrii completului de judecată au încălcat şi prevederile art. 310 C.p.p. care dispune că: “Hotărârea se redactează în cel mult 20 de zile de la pronunţare.” Completul de judecată a întârziat foarte mult peste termenul legal motivarea şi redactarea hotărârii pronunţate, aceasta fiind depusă la dosar cu doar 2 zile înainte de primul termen ceea ce a încălcat dreptul la o apărare efectivă.
• La primul termen al rejudecarii s-a acordat un termen foarte scurt pentru ca avocaţii aleşi să poată studia decizia de casare şi să îşi poată pregăti apărarea. Este de asemenea abuzivă şi de reacredinţă acordarea unei termen atat de scurt în cauză (de 7 zile initial, pe data de 1.06.2012, si modificat la 14 zile, 07.06.2012, la insistenţele motivate ale avocatilor) în condiţiile în care la majoritatea dosarelor din aceeaşi şedinţa de judecată s-au acordat termene rezonabile, unele chiar în septembrie 2012. Această decizie denotă hotărârea deliberată de a da o decizie de condamnare.
• O altă abatere disciplinară constă în lipsa motivării de facto a Deciziei de casare nr. 1131 din 12.04.2012. Deşi prin această decizie s-a dispus casarea a două hotărâri motivate foarte amplu prin care instanţele de fond şi de apel au decis achitarea şi încetarea procesului penal cu privire la Gregorian Bivolaru referitor la 8 infracţiuni, instanţa de recurs nu şi-a motivat deloc în fapt motivele ce au condus la casarea deciziei recurate, astfel încât singurul motiv ce poate transpare în mod indirect din această omisiune nelegală este îmbrăţişarea a priori a unei soluţii de casare în sine a unor hotărâri de achitare.
• Un alt abuz se referă la comportamentul agresiv al judecătorui Ionuţ Matei din timpul şedinţei din data de 23.04.2012, care a avut în timpul judecării cauzei o atitudine nedemnă faţă de avocaţii care acordau asistenţă juridică în cauză şi faţă de părţile din dosar. Această atitudine nedemnă s-a răsfrânt şi asupra apărătorilor aleşi ai d-lui Gregorian Bivolaru, care au fost interpelaţi pe un ton dur, intrerupţi în demersurile pe care le întreprindeau, au fost trataţi cu dispreţ şi ironie. De altfel, astfel de situaţii în care dl. judecător Ionuţ Matei nu manifestă o atitudine demnă, civilizată şi imparţială în timpul şedinţelor de judecată au făcut în repetate rânduri subiectul unor articole de presă.

Instanţa supremă a decis, în 12 aprilie, să reţină spre rejudecare dosarul în care Gregorian Bivolaru a fost achitat, admiţând astfel recursul procurorilor şi desfiinţând deciziile anterioare ale instanţelor de la Sibiu şi Alba Iulia. În sentinţele precedente Tribunalul Sibiu şi apoi Curtea de Apel Alba Iulia au decis achitarea mentorului Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), pentru o parte din infracţiunile pentru care a fost judecat şi încetarea procesului penal pentru alte infracţiuni "ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale".

Citiţi şi:
În absenţa unui răspuns oficial, politicienii europeni cer din nou explicaţii despre cazul MISA - azi Nigel Farage şi Cornelia Ernst
Reacţii ale unor înalţi oficiali europeni la abuzurile din cazul MISA-Gregorian Bivolaru şi la perpetuarea practicilor de Poliţie politică în România
Interviul lui Gregorian Bivolaru la Observator-Antena1, 28 mai 2012 (redus la doar 2-3 minute dintr-un total de circa 45 de minute)
5000 de urmăriţi general aflaţi în libertate. De ce îl caută Poliţia doar pe Gregorian Bivolaru, azilant în Suedia, declarat nevinovat în 2 instanţe
Gregorian Bivolaru se află în Suedia, beneficiind de protecţia acestui stat împotriva abuzurilor autorităţilor române şi ale presei asevite
Avem dovada! În cazul MISA-Gregorian Bivolaru poliţia politică a continuat şi după 1990!
Sentinţă neschimbată: Gregorian Bivolaru este nevinovat! Curtea de Apel Alba Iulia a respins apelul parchetului în cazul profesorului de yoga
Cazul Gregorian Bivolaru – un record al rezistenţei faţă de abuzurile autorităţilor statului român şi ale presei aservite (1)
Sentinţa prin care s-a constatat caracterul politic al condamnărilor şi internării psihiatrice forţate ale lui Gregorian Bivolaru înainte de 1990
Filmul documentar „MISA şi Gregorian Bivolaru, În căutarea Adevărului” – 2010
Gregorian Bivolaru, un Jan van Helsing al României