Ninge pe Marte. In 1976 se stia deja de existenta unor mari cantitati de oxigen in atmosfera planetei

Inca de anul trecut, sonda spatiala Phoenix, trimisa de NASA pe Marte, a suprins fulgi de zapada cazand din norii Planetei Rosii. Intrigati de descoperire, oamenii de stiinta au incercat sa afle mai multe detalii despre ninsorile de pe Marte si si-au publicat ultimele concluzii pe aceasta tema in editia de vineri a revistei "Science". Studiul ar putea arunca o noua lumina asupra actiunii trecute si prezente a apei pe suprafata martiana si ofera informatii noi cu privire la potentialul caracter locuibil al Planetei Rosii, relateaza MSNBC.

Un instrument laser, proiectat sa adune informatii despre interactiunea dintre solul si atmosfera de pe Marte, a detectat anul trecut precipitatii sub forma de zapada, cazand din norii aflati la aproximativ 4 kilometri deasupra locului de aterizare al sondei spatiale. Norii respectivi se aseamana cu norii tip cirrus care se formeaza deasupra regiunilor polare ale Terrei in timpul iernii. "Norii subtiri cu aspect de filamente de acolo au, de asemenea, un continut similar de apa", a precizat James Whiteway, coordonatorul statiei meteorlogice de pe Phoenix, intr-un interviu acordat portalului Space.com. Norii au inceput sa se formeze abia dupa ce trecusera 80-90 de zile martiene (sol) de la inceputul misiunii si temperatura aerului scazuse suficient pentru a crea un efect de condens, a explicat cercetatorul. Treptat, stratul de nori a devenit din ce in ce mai gros si mai jos. Zapada nu s-a format insa decat spre sfarsitul misiunii. Ea este similara cu cea care cade pe suprafata polilor Pamantului, asemanandu-se, potrivit oamenilor de stiinta, unui "praf de diamant". Observatiile au aratat ca "precipitatiile reprezinta o componenta a ciclului hidrologic" de pe Marte, lucru pe care cercetatorii implicati in misiunea Phoenix nu-l banuisera pana atunci, a notat Whiteway. Noile informatii pot fi folosite pentru modificarea modelelor climatice martiene create de oamenii de stiinta si care nu au inclus pana acum norii si precipitatiile proaspat detectate pe Marte. "Iar apoi, vom vedea care sunt implicatiile", a incheiat Whiteway.

Inca din 1976 cecetatorii americani au decoperit cu ajutorul sondei Viking faptul ca in atmosfera martiana exista mari cantitati de oxigen iar solul pare a fi chiar mai fertil decat cel de pe Pamant. Lenore Hildebrand directoarea UFO education center din Wisconsin declara atunci ca oamenii de stiinta nu spun tot adevarul si ca daca ar fi vrut sa gaseasca intradevar viata pe Marte nu ar fi amartizat intr-un desert.


Cititi si:
Interviu cu Boris, "baiatul de pe Marte" - video
Incalzire globala sau ... la o scara mult mai mare?